Creierul uman continuă să se micşoreze de 3.000 de ani. Contează mărimea?
După cum susţine publicaţia “Brain, Behavior and Evolution”, creierul nostru este de trei ori mai mare decât cel al gorilei sau urangutanului, care sunt cam la fel de mari ca noi. Însă există mulţi care susţin că noi, ca specie, am înregistrat succesul pe care l-am înregistrat pe planetă datorită mărimii creierului nostru. Aşa să fie oare? Mărimea chiar contează în acest caz?
Este lucru ştiut că creierul uman este cel mai mare dintre toate creierele primatelor, în raport cu dimensiunile trupului nostru. Acesta are de la 1.131 la 1.274 cm cubi, 86 de miliarde de neuroni şi 1,3kg de materie cenuşie.
Conform revistei Discover, creierul nostru a început să se reducă în urmă cu 40.000 de ani. De fapt, atunci au apărut primele dovezi că acest lucru se întâmplă. De-atunci, creierul lui Homo sapiens s-a micşorat cu vreo 10% faţă de cât era până atunci. Înainte de acum 40.000 de ani, dimensiunea creierului celor 21 de specii umane câte existau pe pământ se mărea, după cum ne informează Discvr.blog.
Şi atunci cum de a început creierul nostru să se micşoreze din acel moment încoace? Şi, mai ales, este în befeniciul sau în detrimentul nostru acest lucru?
O posibilă cauză este inteligenţa colectivă. Oamenii sunt puşi în situaţia să înveţe tot mai puţine lucruri noi, bazându-se mult pe alţii la nevoie şi având la dispoziţie tot confortul actual în care trăim. Să comparăm, de exemplu, un IT-ist cu un om care trăia în peşteri şi care trebuia să vâneze, să facă focul, să-şi construiască uneltele, hainele şi armele doar ca să supravieţuiască, să mănânce, să nu îngheţe de frig şi să rămână în viaţă. În schimb, omul modern depune un efort mult mai mic pentru a trăi.
O altă explicaţie este că anumite zone ale creierului sunt legate de anumite acţiuni, iar reducerea acţiunilor duce, în mod implicit, şi la reducerea creierului. În zilele noastre, nu mai e necesar să ţinem minte toate denumirile şi toate funcţiile plantelor din pădure, de exemplu, doar ca să nu murim otrăviţi. Acum apăsăm un buton şi aflăm toate informaţiile necesare supravieţuirii instant.
Mai mult, temperaturile au început să crească de la ultima Eră glaciară încoace, adică acum vreo 10.000 de ani în urmă. Şi trupurile mai mici – inclusiv un creier mai mic – presupun o gestionare mai bună a temperaturii corporale. Aşadar există o logică în ceea ce priveşte micşorarea creierului uman, care a prins viteză în ultimii 3.000 de ani, se pare.
Nu în ultimul rând, creiere mai mici înseamnă şi cranii mai mici, iar craniul mai mic e de dorit în timpul naşterilor. Orice vieţuitoare cu capul mai mic are mai multe şanse să vină pe lume în viaţă deoarece acest lucru presupune apariţia mai puţinor complicaţii la naştere.
Foto - Shutterstock
