Tradiţii bizare de Ziua Îndrăgostiţilor. Se trimiteau scrisori ironice sau se căutau în cimitir indicii despre cel sortit
Ziua Îndrăgostiţilor aşa cum o ştim, cu trandafiri, ciocolată şi felicitări, n-a fost la fel de-a lungul vremii. Oamenii aveau superstiţii, temeri, adr îşi ofereau cadouri care puteau fi şi ridicole, cum ar fi o scrisoare presărată cu insulte.
De la scrierea unei scrisori menită să alunge atenţia nedorită până la o plimbare prin cimitir pentru a căuta semne care prevestesc ursitul, acestea sunt cele mai ciudate tradiţii de Ziua Îndrăgostiţilor din trecut.
Grecii şi romanii antici foloseau practica ornitomanţiei care presupunea citirea semnelor date de păsări şi prezicerea viitorului. Pe măsură ce folclorul a evoluat, oamenii şi-au asumat superstiţia potrivit căreia prima pasăre pe care o vede o femeie necăsătorită de Ziua Îndrăgostiţilor este simbolul tipului de bărbat cu care se va căsători. O lebădă prezicea un partener loial. Un porumbel însemna că se va căsători cu o persoană inimoasă, iar o mierlă îi prezicea că se va căsători cu un membru al clerului sau cu cineva care a făcut o lucrare spirituală sau caritabilă.
De Ziua Îndrăgostiţilor, se trimiteau şi scrisori cu insulte
Ziua Sfântului Valentin din perioada victoriană nu era doar o ocazie să-ţi exprimi dragostea, ci şi ura sau repulsia. În încercarea de a-i ţine a distanţă pe admiratorii sau admiratoarele indezirabile, se trimiteau scrisori pline de ironie şi insulte. Era o modalitate la îndemână de a scăpa de atenţia nedorită. Aceste scrisori nu erau parfumate, spre deosebire de cele menite să transmită dragostea.
Unii căutau prevestiri în cimitir
De Ziua Îndrăgostiţilor, tinerii se îndreptau spre cimitir. Potrivit scriitorului Leigh Eric Schmidt, ei căutau semne şi prevestiri la miezul nopţii pentru a ghici cine este alesul sau aleasa.
Se ofereau poşete cu puzzle
Când victorienii nu erau ocupaţi să trimită scrisori acide celor pe care nu-i suportau, creau ceva asemănător lucrărilor de origami numite poşete cu puzzle. Prin desfacerea fiecărui colţ de hârtie se scotea la iveală o poezie sau un desen delicat. Colţurile erau adesea numerotate, ceea ce dădea o ordine notelor de dragoste, cu un mesaj final sau o ilustraţie în centru. Nu doar britanicii le-au trimis, ci şi americanii. Unele astfel de scrisori au fost vândute cu 6.000-8.000 de dolari la casele de licitaţii.
Citeşte şi:
Obiceiul de dărui ciocolată de Ziua Îndrăgostiţilor vine din vechime, de la nunţile mayaşilor
Se purta numele partenerului pe mânecă
În timpul festivalului antic roman Lupercalia, care se sărbătorea la mijlocul lunii februarie, femeile îşi coseau numele celui drag pe o mânecă a bluzei. Tradiţia s-a dezvoltat în secolele medievale, iar cavalerii purtau o panglică în jurul încheieturii ca semn al dragostei dăruite lor de către partenere.
Iubiţii îşi oferea linguri din lemn
Locuitorii din Ţara Galilor îl comemorează pe Sfântul Dwynwen pe 25 ianuarie, patronul galez al îndrăgostiţilor. Începând cu secolul al XVII-lea, bărbaţii galezi sculptau cu grijă o lingură de lemn delicată, cu incrustări complicate pentru femeia pe care o iubeau. Şi azi, unii îndrăgostiţi îşi mai oferă aceste linguri superbe.
Se dăruia o singură mănuşă în semn de iubire
O altă tradiţie a victorienilor era oferirea unei singure mănuşi iubitului. Domnii victorieni au modificat tradiţia pentru a crea un mesaj secret. De aceea, un îndrăgostit trimitea o singură mănuşă alesei sale de ziua Sfântului Valentin, în speranţa că va purta mănuşa în Duminica Paştelui, ca semn că îi împărtăşeşte dragostea.
