Maria Rosetti, prima jurnalistă din România. Ce a scris pe bileţelul pe care i l-a introdus în gură soţului ei

3 profimedia 0316065123 jpg jpeg

Trebuie menţionat de la început că această pionieră în gazetăria feminină nu are deloc origini româneşti, în ciuda numelui. Pe numele ei adevărat Mary Grant, publicista s-a născut în anul 1819, pe insula britanică Guernsey, într-o familie cu tatăl scoţian, căpitanul Edward Effingham Grant, şi mama franţuzoiacă, Marie Levasseur.

După o adolescenţă petrecută în regiunea Provence din Franţa, Maria a ajuns în România când fratele mai mic al acesteia, Effigham Grant, consulul Angliei la Bucureşti, s-a stabilit în ţara noastră. Se întâmpla în 1838, când Mary şi-a urmat fratele în (pe atunci) Ţara Românească şi s-a angajat ca institutoare a copiilor colonelului Ioan Odobescu. Chiar dacă tânăra cu origini scoţiene şi franceze nu avea o frumuseţe clasică, personalitatea ei puternică şi farmecul evident o făceau dezirabilă în ochii multor tineri din lumea bună a Bucureştilor.

Cum l-a cunoscut pe Constantin A. Rosetti

Conexiunile pe care Maria şi fratele ei le aveau cu familiile de vază din Capitală au ajutat-o să îl întâlnească pe nimeni altul decât Constantin A. Rosetti, prieten apropiat al lui Effingham Grant, jurnalist şi fondator al Partidului Naţional Liberal şi, mai târziu, lider al mişcării revoluţionare de la 1848, din Muntenia. Pasiunea dintre cei doi era evidentă, astfel că, la 31 august 1847, Mary şi C.A. Rosetti devin soţ şi soţie, în urma unei ceremonii religioase anglicane organizate în casa familiei sale, din localitatea Plymouth. Soţii Rosetti vor avea parte şi de o nuntă în rit ortodox, care a avut loc la Viena, de data aceasta, şi-n urma căreia fosta Mary îşi schimbă prenumele în românescul Maria. La un an de la nuntă, Maria se vedea, deja, în centrul evenimentelor prilejuite de revoluţia paşoptistă, aceasta dedicându-se trup şi suflet cauzei românilor şi ajutându-l pe soţul ei în acţiunea sa revoluţionară.

Când s-a deghizat în ţărancă

stanga
dreapta
2 gettyimages 3162529 jpg jpeg

Mai mult, curajul Mariei a rămas emblematic în istoria ţării ei adoptive. În septembrie 1848, când C.A. Rosetti a fost arestat de către turci, alături de alţi fruntaşi revoluţionari precum Nicolae Bălcescu, Ion Ionescu de la Brad sau Dimitrie Bolintineanu, Maria se deghizează în ţărancă şi, cu fetiţa ei nou-născută în braţe, Liberté Rosetti, le cere voie celor care îi supravegheau soţul urcat pe o corabie să îi permită să îl sărute. O găselniţă care a ajutat-o pe Maria să îi strecoare soţului ei în gură un bileţel, pe care notase ora şi locul în care revoluţionarii urmau să fie eliberaţi, operaţiune care avea să se desfăşoare cu succes.

Maria, simbolul Revoluţiei de la 1848

Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care Maria a devenit simbolul Revoluţiei de la 1848 şi muza pictorului Constantin Daniel Rosenthal pentru tabloul „România Revoluţionară‟. Tabloul prezintă o ţărancă cu părul lung şi negru, îmbrăcată în ie, purtând maramă pe cap şi tricolorul pe umăr. Puţini ştiu că această imagine feminină a Revoluţiei este, de fapt, o scoţiancă pe jumătate franţuzoaică. După înfrângerea mişcării revoluţionare, Maria Rosetti va trăi în exil, la Paris, alături de soţul ei, timp de nouă ani. Cei doi soţi revoluţionari au devenit părinţi de opt ori, Maria aducând pe lume două fete şi şase băieţi, dar, dintre aceştia, au supravieţuit doar patru copii.

A scris pentru ziarul „Românul‟

În anul 1857, Maria a revenit în România împreună cu soţul ei şi s-a dedicat jurnalismului cu care a cochetat şi în Franţa, într-o perioadă în care gazetarii erau exclusiv bărbaţi. Şi-a început cariera ziaristică la publicaţia „Românul‟, înfiinţată chiar de către soţul ei, C.A. Rosetti, în paginile căreia Maria a publicat, printre altele, povestiri pentru copii, cronici de călătorie sau romane foileton cu iz sentimental. „Oacheşă, nu chiar frumoasă, dar cu nurii unei meridionale, expresivă, pasionată, artistă. Scria bine, cu însufleţire romantică, scotea frumosul din orice lucru întreprindea şi îl împrăştia în jurul ei‟, o descria Brătianu pe jurnalista Maria Rosetti.

Mama Rose, de la „Mama şi copilul‟

Între anii 1865 –1866, doamna Rosetti a editat publicaţia „Mama şi copilul‟, o revistă literară săptămânală, dedicată creşterii şi educaţiei copiilor şi o publicaţie inedită pentru România acelor vremuri. După moartea soţului ei, la 8 aprilie 1885, Maria a trăit în sediul redacţiei „Românul‟, alături de fiul ei, Vintilă Rosetti, cel care preluase conducerea ziarului, şi de soţia acestuia.

Maria Rosetti a murit la vârsta de 73 de ani, pe data de 13 februarie 1893, pavând calea pentru generaţiile următoare de femei jurnaliste, impulsionate de exemplul celei supranumite Mama Rose.

@Profimedia, Getty



Recente

pahare   shutterstock 2155428393 jpg
Bradley Cooper si Lea jpeg
Nunta jpg
Beyonce jpg
Superman   Dean Cain png
miss universe australia jpg
jaclyn smith actrita jpg
Sunete jpg
Kim Kardashian jpg
pretentios   shutterstock 2153636113 jpg
Untold jpg
Elena Ghica Dora d'Istria 4 jpeg
Competitie jpg
Longevitate jpg
Quokka   animal jpg
Facebook jpg
elvis jpg
Suzanne Somers 2 shutterstock 537518347 jpg
muzica   chitara   guitars gcfe5d960e 1280 jpg
Zishe Breitbart jpeg