Raluka, jurata de la „SuperStar“: „Pe vremea mea, nu aveam un show de televiziune atât de puternic“
Poveşti de culise, dar şi din viaţa artistei, direct de la pupitrul celui mai nou concurs de voci de pe TV.
I-am cântat piesele, i-am făcut galerie în „Asia Express‟, unde a format echipa câştigătoare cu Ana Baniciu, iar acum o vedem în premieră la masa juriului de la „SuperStar“. Ce spune despre colegii săi din show-ul de la ProTV, dar şi despre oportunităţile ivite în această perioadă dificilă pentru toţi.
Eşti prima oară în postura de jurat. Cum e să fii de cealaltă parte a scenei, să fii spectator & critic & mentor, nu performer?
Interesant, aş spune. Este o provocare şi, în acelaşi timp, un mare compliment pentru mine. Mă bucur să ocup acest scaun şi să împărtăşesc experienţa dobândită. Show-ul „SuperStar România” este o oportunitate pentru concurenţi. Pe vremea mea, nu aveam şansele astea, nu aveam un show de televiziune atât de puternic să ne ofere un premiu atât de mare şi o asemenea notorietate.
Cine e cel mai blând din juriul „SuperStar“? Dar cel mai exigent?
Aş spune că Smiley este cel mai blând, iar cel mai exigent Carla’s. Chiar dacă eu mă axez cel mai mult pe voce, iar colegul meu, Marius Moga, este mai profund, concluzia noastră este aceeaşi. Cu toţii avem păreri asemănătoare despre concurenţi, rareori sunt diferenţe.
Câte ore de audiţii aţi avut pe zi?
Foarte multe. (râde) Cine le mai numără? Ştiu doar că începeam foarte devreme şi terminam târziu în noapte.
Revelaţia acestui show (şi nu numai) este că sunt multe voci bune de dincolo de Prut. Ne iau puţin faţa basarabenii?
Într-adevăr, sunt foarte multe voci bune în acest show. Nu m-am gândit la asta, pot doar să spun că, din punctul meu de vedere, basarabenii muncesc foarte mult şi au o dorinţa mare spre reuşită.
Tu ai dat o audiţie similară la „Megastar“. Dacă ai fi acum în postura unei concurente, cu ce piesă şi cu ce styling de scenă te-ai prezenta?
Da, aşa este. În copilărie am participat la foarte multe concursuri, pe care în mare parte le-am şi câştigat. Probabil cu o piesă de la Sabrina Claudio sau Rihanna. Pe partea de styling, aş folosi ceva în care să mă simt bine, ceva confortabil, dar în acelaşi timp care să mă reprezinte.
Tu ai prins Festivalul de la Mamaia, unde ai luat locul 2 pentru interpretare. Simţi lipsa acestui eveniment de tradiţie la noi, care a consacrat mari artişti, sau genul de competiţii tip „SuperStar“ înlocuiesc cu brio Mamaia?
Cred că fiecare lucru/eveniment se întâmplă la momentul lui. Au fost momente frumoase, dar nu trebuie să rămânem blocaţi acolo. Trebuie să le înmagazinăm în memorie, să ne amintim cu drag şi să evoluăm. (zâmbeşte)
Întotdeauna ai fost într-o formă de invidiat. Cu ce sacrificii vine la pachet acest aspect de manechin?
Întotdeauna mi-a plăcut sportul. Încă din copilărie am fost activă, din punctul ăsta de vedere. Pe măsură ce am crescut, am evoluat şi în educaţia sportivă, de aceea astăzi nu mi se pare un sacrificiu, ci un stil de viaţă.
Fiind din Deva, nu ai fost tentată, de mică, să apuci drumul gimnasticii? Multe fetiţe visau să ajungă o altă Nadia, o altă Gina Gogean, Lavinia Miloşovici...
Sportul a fost pe locul al doilea în viaţa mea. Mereu a primat muzica, încă din momentul în care cântam singură în faţa casetofonului. Aşadar, nu am fost tentată să o iau pe această cale, a gimnasticii.
Recent, promovarea noului tău single, „Două inimi“, i-a cam băgat în boală pe fanii tăi, care au crezut că eşti internată cu Covid. Te aşteptai la un asemenea val de empatie stârnit de ideea ta de promovare?
Un moment nu m-am aşteptat la asemenea reacţii. Este o piesă superbă, cu un mesaj de impact. Sunt conştientă că trecem printr-o perioadă critică, o simţim toţi. Mesajul piesei, pe care a scris-o Juno, este destul de simplu: vorbeşte despre dragoste şi despre pierderea persoanei iubite, într-un accident de motor. Chiar dacă a fost o mare confuzie, le sunt recunoscătoare oamenilor, care îmi ascultă muzica şi care mă urmăresc, pentru grijă şi pentru mesajele primite.
Pentru cine bate inima ta acum?
Pentru muzică, pentru familie, pentru viaţă, pentru tot ce mi-a dat Dumnezeu.
Prietena ta, Ana Baniciu, tocmai s-a logodit. Am greşi dacă am paria că vei fi domnişoara ei de onoare?
Încă nu am răspuns aici. Ştiţi că sunt sinceră, vă anunţ când aflu şi eu.
În cazul tău, cum trebuie să fie bărbatul care să te convingă să ajungi la altar?
Să fie un bărbat de la care am ce învăţa, un bărbat care să se potrivească cu stilul meu de a fi.
Continuarea o poţi citi în revista „Click! pentru femei‟, pe care o găseşti la toate punctele de distribuţie a presei din toată ţara.
Foto: ProTV
