Şi din asfalt creşte viaţă...

1 54539 original jpg jpeg

În cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca, printre claxoane şi tramvaie, câţiva entuziaşti fac să înflorească plante comestibile – salată, fasole, varză – dintre betoane. Pare greu de crezut, dar proiectul „Verdeaţă Isteaţă“ e mai mult decât o grădină urbană: e o lecţie de convieţuire şi de dragoste pentru natură.

La o intersecţie de străzi din dreptul podului Calvaria,pe un petic de câteva zeci de metri pătraţi,o explozie de culori atrage privirea.  Din jardinierele pictate viu,îşi leagănă tulpinile nu clasicele plante ornamentale,ci legume şi ierburi aromate:varză,cimbru,ceapă,busuioc,fasole,trifoi.  Tot ce se vede e rodul muncii câtorva clujeni harnici,locuitori ai cartierului.

„Grupul celor care se implică în «Verdeaţă Isteaţă» este în permanenţă deschis şi în schimbare“,spune Adela Fofiu,sociolog şi iniţiator al proiectului. „Am pornit în aventura asta o mână de prieteni. Pe parcurs,unii nu au mai putut participa,dar ni s-au alăturat alţii – oameni de pe internet,localnici...“

Grădina fiind amenajată pe un spaţiu public,oricine o poate îngriji – chiar şi tu,cititoare a rândurilor de faţă. „Dacă cineva trece cu maşina prin intersecţie şi opreşte,ca să taie o buruiană,să planteze o floare sau să rărească salata,e bine-venit“,punctează Adela Fofiu.

Un spaţiu inedit,la dispoziţia tuturor

Totul a pornit de la dragostea pentru natură şi permacultură – un concept care promovează grija faţă de pământ şi de oameni – a iniţiatorilor grădinii urbane. Aşa s-a născut ideea de a transforma un spaţiu public într-un univers la scară mică,viu,dinamic,divers,ieşit din tiparele urbane – un spaţiu pe care locuitorii înşişi să-l poată modela.

simeon stalpnicul png

Căci una dintre mizele grădinii urbane e închegarea unei colectivităţi responsabile. Proiectul a fost facilitat de programul „Adoptă un spaţiu verde“,al primăriei din oraş. De ce legume şi nu flori? „Am vrut să demonstrăm că şi plantele pe care le consumăm sunt frumoase. Legumele fac flori minunate,fără de care rodul nu poate exista. «Verdeaţă Isteaţă» vrea să valorifice în primul rând floarea:de aceea,am optat pentru culturi care să fie înflorite sau în stadii maxime de vegetaţie pe tot parcursul anului – de la salate de primăvară,până la varză albă şi roşie de toamnă.“

simeon stalpnicul png

Grădinile urbane,peste tot pe Glob

Proiectul „Verdeaţă Isteaţă“,ce se desfăşoară pe o perioadă de trei ani,se integrează într-un curent mondial. Peste tot în lume există grupuri care doresc să reînverzească oraşele,să creeze un mediu mai curat şi mai prietenos –  iar grădinăritul urban este una dintre metode.

simeon stalpnicul png

Cine a iniţiat acest proiect?

Adela Fofiu este doctor în sociologie şi „un cetăţean atent,critic şi conştient“. Pentru ea,grădinăritul e un stil de viaţă:  „Mai lucrez la o grădină comunitară în marginea Clujului,unde producem hrană din seminţe tradiţionale,pe principii de permacultură – un alt proiect deschis celor interesaţi.“ Nu consideră că are hobby-uri – doar multiple activităţi care îi colorează viaţa şi îi dau sens. „La finalul unei zile,am satisfacţia că am făcut ceva mai mult decât în ziua precedentă.“

Colaborarea naşte frumuseţe

Reacţia locuitorilor cartierului a fost uimitoare:oamenii au venit cu seminţe,cu răsaduri şi cu unelte. Materialele din care au fost construite miniserele şi jardinierele – anvelope,lădiţe de lemn,geamuri,spărtură de marmură pentru alei – au fost recuperate din albia Someşului,de la supermarketuri sau direct din tomberoane.

Culmea e că nu s-au înregistrat niciun fel de vandalizări sau stricăciuni:„Spre marea noastră bucurie,în loc să «dispară» plante,am găsit peste noapte răsaduri puse de necunoscuţi ori straturi cu zorele şi noptiţe“,spune Adela Fofiu. „Cred că e necesar să avem mult mai multă încredere şi mult mai puţină suspiciune în ceilalţi. Să ne reamintim că e frumos să fim parte a unei comunităţi şi să colaborăm.“



Recente