Soacra ne voia despărţiţi
Mi-am cunoscut soţul prin intermediul internetului. Am vorbit timp de patru luni, apoi ne-am văzut pentru prima oară.
Am petrecut momente foarte frumoase împreună. N-a trecut mult de la prima întâlnire şi am depus actele pentru căsătorie, iar după numai o lună ne-am cununat civil.
N-am ezitat nicio clipă şi nici nu m-am gândit că ar fi prea devreme să facem pasul acesta.
Ne cunoscusem suficient, chiar dacă asta se întâmplase mai mult în lumea virtuală.
După căsătorie, m-am mutat în casa lui, dar după câteva zile a început coşmarul.
Mama lui încerca să ne facă rău, să ne provoace să ne certăm. Uneori chiar reuşea. Era clar că voia să ne despartă.
Am trecut peste multe piedici şi necazuri, dar toate ne-au făcut mai puternici, mai răbdători.
În momentele în care ne-a fost mai greu şi ne-am simţit doborâţi, ne-am întins mâna unul altuia şi am regretat că ne-am certat din cauza ei.
A trecut aproape un an şi jumătate de la căsătoria noastră. Între timp, am reuşit să ne mutăm într-o locuinţă a noastră.
Când am plecat din casa aceea, soţul mi-a mărturisit că nimeni din familia lui nu mai există pentru el, că eu voi fi unica lui familie şi că a lăsat totul în urmă, ca să avem linişte.
Mă bucur mult că nimeni n-a reuşit să ne despartă. Acum suntem împreună, fericiţi, mai ales că aşteptăm o fetiţă.
Sursa foto: pro.psychcentral.com
