Obiceiuri de Sfânta Cuvioasă Parascheva

An de an, la 14 octombrie, Biserica Or­todoxă o prăznuieşte pe Cuvioasa Maică Parascheva. Cinstită cu mare evlavie în Moldova, a cărei ocrotitoare este, sfânta duce ruga credincioşilor către Dumnezeu.

Moaştele Sfintei Parascheva se află la Iaşi de peste 370 de ani şi au fost aduse de domnitorul Vasile Lupu. Iniţial,racla a fost aşezată în Biserica Trei Ierarhi,dar în 1888,după slujba de vecernie,a pornit un incendiu. Numai moaştele au rămas neatinse de flăcări. Începând cu anul 1889,acestea au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Viaţă dedicată slujirii Domnului

Sfânta Paraschevas-a născut în satul Epivat,în apropiere de Constantinopol. Când avea 10 ani,a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului:„Oricine voieşte să vină după Mine,să se lepede de sine,să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie“. Cuvintele au determinat-o să-şi dea hainele săracilor,faptă bună pentru care însă părinţii au bătut-o crunt. Asta a convins-o şi mai mult să-şi urmeze chemarea. S-a retras în pustie,apoi s-a stabilit la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. După 5 ani,a plecat spre Ţara Sfântă,a văzut Ierusalimul şi s-a stabilit într-o mânăstire de călugăriţe în pustiul Iordanului. Dar într-o noapte,un înger i-a spus în vis să se întoarcă pe meleagurile părinteşti. Ajunsă înapoi la Epivat,şi-a dat sufletul,fiind îngropată ca o străină.

Corpul sfintei a rămas intact după moarte

Potrivit tradiţiei,un marinar a murit pe o corabie şi trupul i-a fost aruncat în apă. Valurile l-au adus la ţărm,iar un sihastru i-a rugat pe câtiva creştini din zonă să-l îngroape. Săpând groapa,au găsit trupul Cuvioasei. Era neputrezit şi plin de mireasmă. În noaptea următoare,unuia din creştinii care săpaseră groapa i s-a arătat în vis o împărăteasă şi un înger care îl mustrau că n-a scos trupul Cuvioasei din groapă. Împărăteasa era Cuvioasa însăşi,care i-a poruncit să-i ia trupul şi să-l aşeze la loc de cinste.

Tradiţii din popor

·         În această zi,dacă vrei să nu te doară ochii şi capul,evită să faci munci gospodăreşti,cum ar fi călcatul,cusutul,gătitul.

·         Un alt obicei important – de altfel întâlnit şi cu prilejul altor sărbători religioase – este acela de a nu se oferi pomană legume şi fructe cu cruce.De asemenea,în această zi nu se mănâncă usturoi,castraveţi,nuci,prune sau pepeni,alimente al căror miez se aseamănă cu crucea. În schimb,se poate împărţi must şi vin nou,pâine sau lipie. 

·         Sfânta Parascheva ocroteşte femeile însărcinate,rugându-se pentru ele lui Dumnezeu. De aceea,dacă vei fi mămică,este bine să împarţi bucate unor copii săraci. Vei avea astfel parte de o naştere fără dureri.

·         Potrivit tradiţiei din popor,aşa cum va fi ziua de 14 octombrie,la fel va fi şi de Sfântul Dumitru,pe 26 octombrie,cât şi în zilele de prăznuire a celorlalte sărbători de peste an. Dacă frunzele copacilor îngălbenesc şi cad repede înseamnă că anul care urmează va fi îmbelşugat.

·         La 14 octombrie,ciobanii nu trebuie sa cioplească nimic,ca să nu le iasă mieii tărcaţi. De-acum,oile se pregătesc de  iernat,ciobanii şi văcarii încheie sorocul,îşi iau ce li se cuvine şi se fac noi înţelegeri pentru anul care vine. Prin ţară se organizează iarmaroace de toamnă,unde se vând produsele obţinute din oierit. 

Ştiai că…veşmintele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt schimbate de cinci ori pe an,iar apoi sunt dăruite unor biserici cu hramul Sfintei Parascheva? La acest ritual sacru participă doar câţiva preoţi ai Mitropoliei. Feţele bisericeşti spun că Sfânta Parascheva mai poartă nişte veşminte care nu se scot niciodată. Acestea au un sigiliu pe care ar fi înscris blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam:„Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva“.