Dacă prestaţiile ei actoriceşti sau vocale, ca solistă, au fost pe placul marelui public şi al criticilor - ea fiind prima femeie care a câştigat premiul Grammy pentru Cel mai bun album al anului, cu înregistrarea ei din 1961, Judy at Carnegie Hall - ei bine, viaţa personală a celebrei artiste a ridicat multe semne de întrebare de-a lungul timpului şi a întristat multă lume.

În spatele camerelor de filmat, Judy a suferit un adevărat abuz din partea celor care-i decideau cariera şi chiar întreaga viaţă, şefii studiourilor de cinematografie.

La numai 13 ani, Garland a semnat un contract cu MGM după ce fusese descoperită de co-fondatorul faimosului studio Louis B. Mayer. Acesta o auzise cântând într-un spectacol de vodevil şi i-a fost de-ajuns ca s-o angajeze, nici măcar nu i-a trebuit să afle dacă poate juca sau nu. De fapt, pentru el n-a contat nici măcar cum arăta, tot ce-l interesa la adolescentă era vocea ei răsunătoare. Însă restul directorilor MGM au fost preocupaţi de ceva mai mult decât calităţile ei vocale...