Untul şi margarina, cu bune şi cu rele
Folosite pentru obţinerea celor mai delicioase prăjituri, în diverse reţete sau dimineaţa, la micul dejun, untul şi margarina se aseamănă la gust, diferenţa făcând-o tipul de grăsime care intră în compoziţia lor şi nutrimentele oferite de fiecare în parte.
Untul dă savoare preparatelor
Gustos şi onctuos, dă rafinament oricărei mâncări. A fost descoperit în urma unui accident fericit, acum 4.000 de ani, în Orientul Mijlociu. Pe atunci, laptele se păstra atârnat în burdufuri de piele de capră, şi, din cauza mişcării acestora, s-a separat, în mod natural, componenta mai grasă a lichidului, adică untul. Multe persoane care îşi doresc un stil de viaţă sănătos îl evită, însă studiile de ultimă oră arată că untul poate fi considerat, fără probleme, un aliment benefic.
Conţine grăsimi saturate bune
Acestea ajută funcţiile organismului, deoarece cresc cantitatea de colesterol bun. Untul este alcătuit din lanţuri scurte şi medii de acizi graşi, care sunt metabolizaţi în mod diferit faţă de alte grăsimi şi care duc mai rapid la saţietate.
Scade riscul de infarct
Multă lume consideră că înlocuirea untului din dietă cu margarina „face bine“ nivelului de colesterol. În realitate, margarina conţine grăsimi trans ultraprocesate, care cresc în mod semnificativ riscul bolilor cardiovasculare, în timp ce untul nu are acest efect. Dimpotrivă: un studiu arată că alimentaţia care include produse lactate, chiar şi cu un conţinut mare de grăsimi, scade riscul maladiilor inimii şi ale vaselor de sânge cu peste 50%! Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, este recomandat consumul zilnic a maximum 16 g de grăsimi saturate, echivalentul a 30 g de unt.
Sărat sau dulce?
Untul se găseşte într-o mulţine de variante. Dacă doreşti să îl foloseşti la prepararea dulciurilor, în special la obţinerea aluaturilor de patiserie, alege-l pe cel nesărat. Dacă vrei să reziste cât mai mult, optează pentru cel sărat, căci sarea ajută la conservare.
Untul ghee, mai sănătos
Untul ghee, folosit din belşug în bucătăria indiană este, potrivit nutriţioniştilor, cel mai bun aliment din categoria lipidelor. În procesul preparării sunt îndepărtate proteinele din lapte, fiind recomandat şi persoanelor care au intoleranţă la lactoză. Este folosit şi compoziţia remediilor tradiţionale din India.
Margarina, „untul economic“
Apărută pe piaţă în 1800, în Franţa, din cauză că untul avea un preţ destul de piperat, margarina a fost considerată o bună perioadă de timp un aliment bun pentru cei care au probleme cu inima sau colesterolul. Ulterior, s-a constatat că nu este atât de sănătoasă pe cât se credea iniţial. Deosebirea majoră dintre aceasta şi unt este lipsa vitaminelor.
Creşte colesterolul rău
Deşi are mai puţine grăsimi saturate decât untul, margarina are un conţinut ridicat de grăsimi trans din cauza procedeelor artificiale din care este obţinută. Acestea alterează funcţiile celulelor, cresc colesterolul rău şi îl scad pe cel bun. De obicei, produsul conţine 70-80% grăsime.
Varianta mai sănătoasă
Margarina cu un conţinut scăzut de grăsimi este considerată a fi o variantă mai bună decât cea clasică. Se obţine prin adăugarea apei sau a altor ingrediente care reduc masa de grăsimi şi, implicit, valoarea energetică a produsului.
Truc Click!pentru femei
Pentru a ajunge mai rapid temperatura camerei, dă untul prin răzătoare. Va căpăta o consistenţă cremoasă, încorporându-se mai uşor în compoziţia mâncărurilor.
Bine de ştiut!
Cu cât este mai moale margarina, cu atât mai puţini acizi graşi trans conţine – deci este mai sănătoasă.
100g
Valoare energetică 661 kcal
Proteine 0,8 g
Lipide 72,5 g
Valoare energetică 725 kcal
Proteine 0,7 g
Lipide 80 g
Valoare energetică 767 kcal
Proteine 0,90 g
Lipide 80,50 g
Valoare energetică 360 kcal
Proteine 2,5 g
Lipide 38 g