De ce „se deschide cerul‟ în noaptea de Paști? Explicația unei credințe vechi legate de Învierea Domnului

Noaptea de Paști are o semnificație aparte în tradiția creștină, fiind asociată nu doar cu momentul Învierea lui Iisus Hristos, ci și cu o serie de credințe transmise din generație în generație. Printre acestea se regăsește și ideea că, în această perioadă, granița dintre lumea văzută și cea nevăzută devine mai permeabilă.

Tradițiile pascale îmbină elemente religioase cu obiceiuri populare și toate au la bază semnificații profunde, ca reînnoirea, purificarea, împăcarea cu divinitatea și cu semenii, dublate de credința potrivit căreia perioada pascală permite iertarea celor care trec la Domnul și reunirea familiilor. În popor, se spune că începând din noaptea Învierii până în Duminica după Paşti iadul este închis, iar toți aceia care se întâmplă să moară acum sunt iertaţi de păcate şi păşesc în rai. De asemenea, de Paşti, există credinţa potrivit căreia cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor adormiți să se întoarcă printre ai lor, pentru a-şi proteja rudele dragi.

Noaptea de mare putere spirituală

Potrivit unei credințe vechi din popor, noaptea Sfintelor Paști este foarte specială și are puteri spirituale sporite ca semn al iertării divine care se revarsă asupra omenirii. Se spune că atunci se deschide în fiecare an cerul. Cei care priveghează în noaptea aceea și văd cerul deschis, se pot ruga Domnului și vor primi împlinirea oricărei dorințe bune.

Cei adormiți își protejează rudele

Nu întâmplător, în noaptea de Paști, maramureşenii participă în straie tradiţionale sau în cele mai bune haine la Sfânta Liturghie și duc Sfânta Lumină mai întâi celor adormiţi din familie şi abia după aceea acasă. Este noaptea în care se spune că aceia care au trecut deja la Domnul revin alături de ei și se bucură la marele praznic al Învierii Mântuitorului. Despre lumânările cu care au luat lumina în noaptea de Înviere se spune că au puteri tămăduitoare. Credincioşii o aduc aprinsă acasă şi o reaprind ori de câte ori cineva are o boală grea, un necaz ori o supărare mare.

Tradiție în memoria celor adormiți

În noaptea de Înviere, familiile care au rude care s-au mutat la Domnul de curând dau de pomană câte un cocoş alb pentru fiecare suflet drag. Obiceiul se mai ţine în Dobrogea, dar şi în alte părţi ale ţării. Potrivit unei vechi credinţe, mai mulţi aduceau cocoşi la biserică la slujba de Înviere şi acela căruia îi va cânta primul va avea noroc tot anul. Păsările se aduc preotului duhovnic, alături de un pomelnic, dascălilor şi săracilor.

Sufletele se reînnoiesc acum

Cel mai cunoscut ritual de ferilitate şi purificare care se face de Paşti, în Transilvania, este stropitul. Are la bază credința că apa, element esențial al vieții, are puterea de a spăla de rele și de a reînnoi sufletul. Astfel, gestul stropirii face trimitere la ideea începutului unui nou ciclu de viață. Tinerii neînsuraţi merg pe la casele în care se găsesc fete de măritat şi le stropesc cu parfum. Există credinţa potrivit căreia aceia care nu le deschid vor avea ghinion pe parcursul întregului an. Un alt obicei este păstrat de tinerii din Ardeal în Sâmbăta Mare când împodobesc brazi cu panglici colorate şi le duc, pe furiş, la porţile tinerelor nemăritate care pândesc la ferestre să vadă cine le curtează. Cu cât fetele sunt mai frumoase, cu atât mai mulţi peţitori şi mai mulţi brazi au la poartă.

Cum se ciocnesc ouăle

Ouăle înroşite, ciocnite în zilele de Paşti reprezintă un simbol al jertfei Mântuitorului, iar în prima a marelui praznic se ciocnesc numai cu vârful, urmând ca din a treia zi să se ciocnească numai dos în dos.

Vechi superstiții de Paști

Toți cei care iau parte la Sfânta Liturghie de Paști îmbracă haine noi, cu rol purificator.

Lumânarea din noaptea de Paști trebuie păstrată şi aprinsă în caz de boli, calamităţi naturale, supărări.

În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul. Este semn rău dacă cineva cade în drum spre biserică şi se spune că va avea necazuri în anul acela.

Pentru a avea sănătate și spor, este bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde.

După ce membrii familiei ciocnesc ouăle înroşite, spre a le merge bine tot anul, duc cojile la o apă curgătoare, pentru a le da de veste Blajinilor că au sosit Sfintele Paşti. Despre Blajini se crede că sunt unii dintre primii oameni de pe pământ şi stâlpii pământului, cei fără de care omenirea n-ar putea exista.

Prima persoană care intră în casă trebuie să fie bărbat, pentru ca aceia care locuiesc acolo să aibă parte de noroc tot anul.

Cu cine ciocneşti ouăl de Paşti te vei întâlni pe lumea cealaltă.

Cei care păstrează un ou roşu 40 de zile după Paşti fără să se strice vor avea noroc tot anul.

Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi și sunt norocoși.

Știai că…

…în partea de vest a ţării, în cea de-a doua zi de Paşti sau Lunea Albă, se mai ţine un ritual străvechi numit Jocul Lioarelor? Fetele nemăritate leagă un jurământ să se sprijine una pe alta de-a lungul vieţii.

@Shutterstock

Revistă