Minunea de pe 21 mai! Secretul ascuns din spatele sărbătorii Sfinților Constantin și Elena

Te-ai întrebat vreodată de ce Sfinții Constantin și Elena sunt atât de aproape de sufletul românilor? În fiecare an, pe 21 mai, milioane de oameni își sărbătoresc onomastica, însă puțini știu că acești doi titani ai istoriei nu au fost doar conducători puternici, ci adevărați „apostoli” moderni care au schimbat cursul omenirii.

Într-o epocă în care creștinii erau vânați și martirizați, Împăratul Constantin cel Mare și mama sa, Elena, au avut curajul să înfrunte destinele și să oficializeze creștinismul. Deși libertatea deplină de cult a fost consfințită ulterior, în anul 380, prin Edictul de la Salonic (semnat de Împăratul Teodosie I, alături de Grațian și Valentinian al II-lea), temelia acestei revoluții spirituale a fost pusă de credința neclintită a lui Constantin și a mamei sale. Rămâi cu noi pentru a afla cum o cruce de foc apărută pe cer în plină zi a decis soarta unui război sângeros și ce miracol uluitor a ajutat la descoperirea adevăratei Cruci a lui Iisus Hristos!

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt asemuiți cu apostolii prin faptul că i-au eliberat pe creștini și i-au protejat, oficializând Creștinismul. Au fost aleşi ai Domnului pentru a pune capăt prigonirii creştinilor. De aceea, sărbătoarea dedicată lor are o importanţă deosebită. Datorită lor, creștinii au primit libertate de cult și a fost deschisă calea pentru ca religia creştină să devină oficială în anul 380, în urma Edictului de la Salonic. Acest pas decisiv a fost realizat de Împăratul Teodosie I, împreună cu împărații apuseni, Grațian și Valentinian al II-lea.

A crezut în Sfânta Cruce

În secolul al IV-lea, Constantin cel Mare era împărat peste Galia şi Britania, iar Maxenţiu ajunsese împărat al Romei. Neputând să suporte tirania lui Maxenţiu, romanii au cerut ajutorul lui Constantin, care şi-a adunat armata şi s-a îndreptat spre capitala imperiului. În timpul războiului, Constantin s-a rugat la Dumnezeu, căutând ajutor. Drept răspuns, i-a fost trimisă pe cer, în timpul zilei, o cruce luminoasă deasupra căreia scria: „Prin acest semn vei birui‟. Atunci, punându-şi încrederea în Domnul, Constantin a poruncit ca toţi soldaţii să poarte Sfânta Cruce pe coifuri şi paveze. Astfel, a învins pe Maxenţiu şi a luat în stăpânire imperiul.

Au oprit martirizarea creștinilor

Sub influenţa Sfintei Împărătese Elena, Împăratul Constantin cel Mare a devenit „un slujitor atât de devotat lui Dumnezeu, încât ai fi crezut că a fost din copilărie un discipol al Mântuitorului“, după cum scrie şi biograful său, Eusebiu de Cezareea. Împăratul Constantin i-a protejat mereu pe creştini. Odată ajuns la conducerea imperiului, Constantin a adunat arhierei din toate părţile imperiului pentru a propovădui creştinismul. De asemenea, a trimis pe mama sa, împărăteasa Elena, la Ierusalim să caute Sfânta Cruce pe care a fost pironit Mântuitorul Hristos. După multe rugăciuni, împărăteasa a descoperit crucea pe dealul Golgotei, alături de alte două. A deosebit-o de celelalte atingând un mort de crucile găsite. Când a fost atins de cea a lui Iisus, mortul a înviat.

Au susținut schimbările de la Primul Sinod Ecumenic

Împăratul Constantin cel Mare, urmând voia lui Dumnezeu, a adunat arhierei din toate părţile imperiului pentru a propovădui creştinismul. Mulțumită lui, a fost ținut cel dintâi Sinod Ecumenic, la Niceea (pe teritoriul Turciei de azi), în anul 325. Atunci a fost stabilită de către nu mai puțin de 230 de episcopi creștini o primă regulă de calculare a datei Paștelui, după echinocțiul de primăvară, independent de cel evreiesc.

Bine de știut!

Împărăteasa Elena a construit 18 lăcaşuri sfinte, printre care şi Biserica Învierii Domnului, zidită pe locul unde a găsit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul.

Rugăciune Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi la nevoie şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.‟

@arhivă

Revista Click! pentru femei