Tradiții din Săptămâna Luminată care încă se păstrează

După bucuria Învierii, creștinii intră într-o perioadă aparte, cunoscută drept Săptămâna Luminată, care în anul acesta va fi în perioada 13-19 aprilie, în care simbolurile religioase capătă o intensitate specială. Este un timp al liniștii, al iertării și al speranței, în care lumina adusă în noaptea de Paște se păstrează în suflet și în viața de zi cu zi.

Această săptămână nu este doar o continuare a sărbătorii, ci o etapă spirituală în sine, marcată de obiceiuri, gesturi simbolice și reguli care diferă de restul anului. De la slujbele speciale până la tradițiile populare, fiecare zi are o semnificație care vorbește despre reînnoire, curățare și apropiere de divin.

În prima zi de Paști, se face milostenie

În această săptămână, nu se ţine post. În cea dintâi zi de sărbătoare a Învierii

Domnului, la slujba de dimineaţă, cei care au ţinut postul obişnuiesc să aducă o

mică parte din bunătăţile de pe masa de Paşte: brânză, ouă, numite prinosul cel alb,

carne, pască, spre binecuvântarea lor şi a familiilor. Acestea sunt binecuvântate de

preot. O parte din acestea este lăsată celor sărmani și alta este adusă pe masa de sărbătoare în jurul căreia se adună întreaga familie. La mesele din primele zile de Paști, ouăle încondeiate se ciocnesc numai cap în cap, spunând „Hristos a înviat!‟ la care se răspunde „Adevărat a înviat!‟. Primii care ciocnesc sunt soţii mai în vârstă, iar ultimii copiii. Ciocnitul ouălor este un simbol al jertfei Mântuitorului. În a doua zi de Paşti, ouăle roşii sunt ciocnite şi cu dosul, iar din a treia zi, numai dos în dos.

Nunţile se amână până după 23 aprilie

Pentru a nu umbri cu nimic bucuria sărbătorii Învierii Mântuitorului, în Săptămâna

Mare, Sfinţii Părinţi au oprit săvârşirea de cununii religioase, dar şi de slujbe de

pomenire a celor adormiți sau parastase. Se pot împărţi ouă roşii şi o pască însoţită de o lumânare aprinsă, dar numai în Sâmbăta Tomii, prima după Învierea  Mântuitorului. Apoi, în Duminica Sfântului Apostol Toma sunt pomeniţi cei trecuți la Domnul, cu atât mai mult cei care s-au stins în urma unui înec. Această duminică mai este numită în popor şi Ziua Morţilor sau Druşte, o sărbătoare ca o prelungire a celei a Învierii în Lumea de Apoi.

Ritual de purificare, în Vinerea Scumpă

Unul dintre marile praznice din Săptămâna mare, Izvorul Tămăduirii, are loc în

prima vineri după Paşte sau Vinerea Scumpă. La această sărbătoare, preoţii săvârşesc slujba de sfinţire a apei, numită şi Aghiasma Mică. Se spune că bolnavii ar fi bine să participe la această slujbă, pentru că vor găsi vindecarea dacă beau apă şi își spală zonele bolnave ale trupului cu apă de la Izvorul Tămăduirii.

În dimineaţa marii sărbători, creştinii merg la biserică pentru a primi Agheasma Mică. Preoţii stropesc pe cei din parohie şi casele lor, făcând semnul crucii. Este un ritual de purificare şi de alungare a duhului rău. Cei care aşteaptă să primească apa sfinţită sau să bea din apa unui izvor făcător de minuni se roagă Maicii Domnului, Ea Însăşi izvorul, care a tămăduit omenirea de păcate, prin naşterea Mântuitorului. Credincioşii sunt convinşi că se vor însănătoşi dacă beau apa sfinţită în Vinerea Luminată sau dacă spală cu ea locurile bolnave.

Ştiai că...

... în popor, se spune că din noaptea Învierii până în Duminica după Paşte iadul

este închis, iar cei care se întâmplă să moară acum sunt iartaţi de păcate şi păşesc

în rai?

@Freepik