3 mituri despre gastrită

Simţi dureri în capul pieptului, greaţă, vărsături, balonare, senzaţie de arsură şi sughiţ? Acestea sunt principalele semne ale gastritei, inflamaţia mucoasei care căptuşeşte stomacul. Afecţiunea apare atunci când există un dezechilibru între factorii care apără stomacul şi aciditatea gastrică. Se poate manifesta brusc, acut, violent (chiar cu hemoragie) sau poate evolua lent şi fără simptome semnificative. Tocmai din cauza acestor variabile, există o serie de informaţii controversate.

Mitul #1. „Durerea de stomac este produsă de Helicobacter pylori.“

Adevărat şi fals. Pe lângă infecţia cu bacteria Helicobacter pylori, gastrita poate fi cauzată şi de: administrarea de medicamente antiinflamatoare (pentru durere), fără a proteja stomacul; vârsta înaintată; consumul excesiv de alcool; reacţia autoimună a organismului (situaţia în care sistemul imunitar se întoarce împotriva propriilor celule).

Mai citeşte şi: Frica, o pandemie ce distruge sănătatea

Mitul #2. „Mâncatul neregulat cauzează gastrită.“

Adevărat şi fals. Stilul de viaţă este foarte important în păstrarea sănătăţii sau pentru vindecare. Totuşi, cauzele gastritei sunt cele enumerate în primul mit. De reţinut, însă, că tratamentul gastritei trebuie însoţit de un regim alimentar special, din care trebuie excluse alimente precum carnea grasă şi prăjelile, fructele acide (citricele şi afinele), sucurile carbogazoase, cafeaua – băută pe stomacul gol. Pe scurt, toate acele alimente care  produc aciditate crescută în stomac. De asemenea, medicii ne sfătuiesc să renunţăm la fumat şi la alcool, factori favorizanţi ai afecţiunilor gastrice.

Mitul #3. „Dacă sunt stresat la serviciu, voi face gastrită.“

Adevărat. Există gastrită de stres, o afecţiune acută care apare după un traumatism sau după un şoc puternic, după o intervenţie chirurgicală important sau după o arsură întinsă. În aceste situaţii nefericite, se poate instala o formă gravă a bolii: gastrita acută hemoragică. Durerea din stomac poate fi şi o formă de manifestare a stresului, numită somatizare, adică o expresie la nivel fizic a unei probleme psihologice. Totuşi, nu orice senzaţie de gheară sau de durere în abdomenul superior este gastrită. Iată de ce medicul va discuta cu noi despre factorii care declanşează durerea şi va recomanda investigaţii suplimentare.

Sfatul specialistului: Dr. Dana Moraru, medic primar gastroenterologie,

Clinicile medicale PULS – 021.9290

Pentru diagnosticarea gastritei, recomandăm, ca investigaţii de laborator, efectuarea unor teste precum cel pentru depistarea antigenului Helicobacter pylori, un test serologic (anticorpi anti-Helicobacter pylori), o hemoleucogramă, determinarea nivelului seric al vitaminei B12, prezenţa anticorpilor anticelula parietală sau a anticorpilor antifactor intrinsec, precum şi testele pentru determinarea pepsinogenului 1 şi a pepsinogenului 2 sau a raportului acestora. Suplimentar, în funcţie de simptome, se pot face endoscopii digestive superioare şi examene histopatologice.

Mai citeşte şi: Îţi este mereu foame şi sete? Ai grijă! 4 simptome comune care pot indica apariţia diabetului