Ce trebuie să ştii despre brânzeturi
Dacă îţi plac brânzeturile iar acestea nu lipsesc din alimentaţia ta zilnică, e bine să ştii care sunt cele mai importante diferenţe între diversele tipuri de sortimente existente pe piaţă.
Brânza de vaci
Se obţine din coagularea laptelui prin utilizarea cheagului, la care se adaugă un acid, în general lămâie sau oţet. Brânza poate fi grasă, dacă se foloseşte lapte integral, sau degresată, în acest caz laptele fiind parţial degresat. O cantitate de100 de grame de brânză de vaci proaspătă are un jur de 3 grame de carbohidraţi şi 17 mg de colesterol. Când o cumperi, ai grijă să aibă o culoare uniformă şi să nu fie uscată. Poate fi ţinută maximum o săptămână la frigider.
Caşcavalul
Face parte din categoria brânzeturilor grase, aşadar trebuie consumat cu moderaţie. Se obţine prin opărirea la 80 de grade a caşului de vacă, de oaie sau în amestec. Pasta obţinută se modelează în forma dorită şi se lasă la maturat între 30 şi 180 de zile, după ce a fost ţinută în prealabil în saramură 24-30 de ore. Tot prin opărirea caşului se fabrică şi brânzeturile topite. Este ideal pentru gratinarea mâncărurilor.
Brânza feta
Din brânza proaspătă de vaci sau de oi, ţinută în saramură, se prepară brânza feta. Deşi orice tip de brânză sărată poartă acest nume, brânza feta tradiţională conţine 70% lapte de oaie şi 30% lapte de vacă. Conţinutul de grăsime variază între 30 şi 60%. Se aseamănă la gust cu brânza telemea şi poate fi adăugate în preparate precum salatele sau plăcintele aperitiv.
Urda
Are un conţinut redus de grăsimi, deoarece se prepară din zerul rămas de la caş. Are o textură granulată. O cantitate de 100 de grame de urdă conţine 8 grame de grăsimi saturate, 5 grame de carbohidraţi şi 11 grame de proteine.
Află câte calorii conţine fiecare tip de brânză pe clickpoftabuna.ro.