Păsări de oraş: mici, colorate... şi gureşe
Se leagănă de zor pe ramurile copacilor şi ciripesc cât e ziua de lungă. Pot fi admirate şi la noi, prin crânguri, parcuri şi grădini, şi ne uimesc cu penajul colorat, cu sunetele melodioase şi cu obiceiurile lor deosebite .
Le vezi atât la ţară, cât şi la oraş, cocoţate pe cele mai înalte crengi sau pe antenele de televiziune. Păsările din ordinul Passeriforme sunt uşor de recunoscut, graţie taliei mici, penajului colorat şi cântecului neobosit. Sirinxul lor (organ vocal caracteristic, situat la bifurcaţia traheei cu bronhiile) este dotat cu muşchi puternici, care permit modularea unor sunete melodioase.
Măcăleandrul, luptătorul portocaliu
Trăieşte peste tot în Europa şi nu ocoleşte zonele urbane, preferând parcurile şi grădinile. E uşor de recunoscut după faţa şi pieptul portocalii, care contrastează cu abdomenul alb şi maroniul penelor de pe spate şi aripi. Erithacus rubecula, după denumirea sa latină, nu depăşeşte lungimea de 14 cm. Se refugiază în oraşe mai ales în sezonul rece, ca să-şi găsească mai uşor hrana – iar prezenţa oamenilor nu pare să-l deranjeze prea tare. Aerul său drăgălaş e înşelător: masculii se pot lupta până la uciderea adversarului, ca să-şi apere teritoriul. Sunetele melodioase pe care le emit măcălendrii de ambe sexe sunt de fapt avertismente războinice: în felul acesta, îşi apără cuibul şi sursele de hrană.
Botgrosul, spărgătorul de sâmburi
Timid şi greu de observat, Coccothraustes coccothraustes e răspândit pe tot cuprinsul Bătrânului Continent, unde populaţia sa e sedentară. În oraşe, caută copacii cu coroană bogată şi îşi face cuibul cât mai aproape de vârf. Are talie medie (9-25 cm lungime), iar coloritul penelor e variabil. Ceea ce îl caracterizează este capul mare şi ciocul scurt, gros şi puternic, colorat în galben, care îl ajută să spargă sâmburi şi seminţe. Masculul cântă pentru a-şi găsi perechea – dar e gata de orice gest galant pentru a cuceri inima alesei. Îi aduce inclusiv hrană, pe care i-o depune direct în cioc!
Cănăraşul, cuceritorul lumii
Gălbior, cu dungi mai închise la culoare, aduce cu binecunoscutul canar. Sociabil şi gureş, are o slăbiciune pentru zonele urbane. Este uşor de recunoscut graţie culorii şi ciocului conic, scurt. Deşi mic (nu depăşeşte 11 cm), cănăraşul, alias Serinus serinus, este un cuceritor al lumii, la propriu. Originar din zona mediteraneană, specia a cunoscut o expansiune remarcabilă, răspândindu-se în mai toată Europa. O explicaţie ar fi fenomenul de încălzire globală, care a încurajat cănăraşii să se deplaseze mai spre nord. În toamnă, ei migrează către zonele meridionale. Cel mai frumos spectacol îl dau în timpul perioadei de împerechere: fac zboruri acrobatice deasupra copacilor şi emit triluri metalice ( „sisisisi”). Căţăraţi în locuri înalte, masculii îşi acompaniază ariile cu întoarceri ale corpului stânga-dreapta şi cu vibraţii ale aripilor. Nu ezită să se lanseze în lupte aeriene contra rivalilor!
Arborele de avocado şi para-aligator
Originar din America Centrală, arborele Persea americana dă binecunoscutele fructe, reputate pentru proprietăţile lor nutritive. Numele său face referire la forma fructului şi provine din cuvântul indigen „ahuacatl“ („testicul“). În China, fructul e numit „para-aligator“. Arborele poate să atingă 10-15 m înălţime, are coroana stufoasă şi verde tot timpul anului. Frunzele şi scoarţa sa pot fi toxice pentru animalele de companie. Arborele e plantat nu doar pentru roadele sale, ci şi în scop decorativ sau pentru a fi folosit ca lemn de construcţie.
Surse foto: animale.ro, wikimedia.org.