Cancerul la sân: cauze, factori de risc și prevenție

Cancerul la sân afectează numeroase femei din Europa, iar în România, rămâne una dintre cele mai întâlnite forme de cancer. Informația corectă și atent structurată te ajută să înțelegi riscurile și să iei decizii informate despre sănătatea ta. În articolul de față descoperi ce declanșează cancerul la sân, cine prezintă riscuri crescute, cum recunoști simptomele și ce poți face concret pentru a reduce pericolul de apariție. 

Cancerul la sân (mamar): tipuri

Cancerul la sân apare atunci când unele celule din glanda mamară încep să se multiplice necontrolat. Sânii includ lobuli – zonele care produc lapte – și canale galactofore, adică traseele prin care laptele ajunge la mamelon. De cele mai multe ori, tumorile iau naștere în aceste zone. Principalele tipuri de cancer la sân sunt:

• carcinomul ductal: debutează în canalele galactofore, fiind cel mai des diagnosticat;
• carcinomul lobular: pornește din lobuli și are o evoluție proprie.

Unele tumori rămân localizate (in situ), altele depășesc structura de bază a sânului și invadează țesuturile învecinate. Detectarea rapidă influențează șansele de succes ale terapiei, de aceea monitorizarea atentă are un rol important.

Cauzele cancerului la sân

Deși nu există o singură cauză clară, mai mulți factori se asociază cu apariția cancerului la sân. Celulele sânului pot suferi modificări din cauza unei combinații între moștenirea genetică și influențele externe sau hormonale.

Mutații genetice

Gena BRCA1 și BRCA2 atrage atenția celor care au rude cu cancer la sân. O mutație a acestor gene crește probabilitatea să dezvolți boala. Testarea genetică devine utilă mai ales când identifici istoric familial.

Hormonii și durata expunerii

Estrogenul, hormon implicat în dezvoltarea sânului, poate stimula unele tumori, în special dacă organismul trece prin expuneri hormonale îndelungate (cum ar fi menstruația începută devreme sau menopauza întârziată).

Expunerea la factori de mediu

Anumite substanțe chimice sau radiații pot influența negativ țesutul mamar. Un exemplu este expunerea la radiații folosite pentru tratarea altor afecțiuni oncologice în copilărie.

Stilul de viață

Obiceiurile zilnice – alimentația, activitatea fizică, fumatul sau consumul de alcool – pot schimba riscul de cancer la sân. Studiile arată că un stil de viață sănătos ajută la prevenție.

Factorii de risc 

• antecedente familiale;
• vârsta;
• istoricul personal;
• durata expunerii la estrogen;
• obiceiuri de zi cu zi;
• expunerea la radiații;
• sarcina și alăptarea;
• medicația hormonală: 

Dacă te identifici cu unul dintre factorii de mai sus, te încurajez să discuți cu un specialist - medic oncolog în București

Cancer mamar: simptome care merită atenție

Schimbările la nivelul sânului sau la axilă nu trebuie ignorate. Acționează rapid și consultă medicul dacă observi:

• un nodul nou, dureros sau nu, la atingere (de obicei, la început, nodulii nu provoacă durere);
• modificări de formă sau mărime;
• zone de piele roșie, groasă sau adâncită;
• schimbări ale mamelonului: retragere, secreții neobișnuite, ulcerații;
• noduli la nivelul axilei;
• (în cazuri avansate) pierdere neașteptată în greutate sau dificultăți de respirație.

Prevenție și metode de screening

Adoptă o strategie de prevenție bazată pe informare și controale periodice. Informează-te, respectă calendarul investigațiilor și fii proactivă în monitorizare.

1. Autoexaminarea sânilor

O dată pe lună, ideal la câteva zile după încheierea menstruației, examinează-ți sânii. Caută orice nodul sau schimbare a texturii, formei ori culorii.

Pași simpli pentru autoexaminare:

1. stai în fața oglinzii și observă forma și simetria sânilor;
2. palpează fiecare sân cu mișcări circulare, folosind partea superioară a degetelor;
3. verifică zona axilară pentru noduli sau umflături;
4. apasă ușor pe mamelon pentru a verifica eventualele scurgeri.

Dacă depistezi modificări, adresează-te medicului pentru investigații suplimentare.

2. Screening medical structurat

Opțiunile de screening medical diferă după vârstă și riscul personal:

• sub 40 de ani: ecografia mamară oferă informații utile, în special persoanelor cu istoric familial sau celor care alăptează;
• între 40 și 50 de ani: medicul poate recomanda ecografie sau mamografie, în funcție de profilul de risc;
• între 50 și 69 de ani: mamografia la fiecare 1-2 ani; OMS și ghidurile europene susțin această abordare chiar și pentru femeile fără simptome.

Screeningul detectează leziuni care nu devin vizibile sau simptomatice decât în stadii mai avansate. De exemplu, o mamografie poate descoperi microcalcificări nepalpabile.

3. Măsuri generale

• menține greutatea în intervalul recomandat de medic;
• renunță la fumat;
• limitează consumul de alcool;
• fii activă cel puțin 30 de minute zilnic (mers rapid, alergare ușoară, dans);
• alăptează dacă ai această opțiune;
• folosește tratamente hormonale doar sub supraveghere medicală.

Depistarea și prevenirea cancerului la sân devin posibile prin informare, monitorizare atentă și schimbări zilnice în stilul de viață. Autoexaminează-ți lunar sânii, participă la screening, respectă recomandările profesioniștilor și adoptă o atitudine activă față de sănătate.

Disclaimer: Articolul are scop strict informativ și nu înlocuiește consultul de specialitate. Consultă mereu un medic pentru interpretarea simptomelor sau alegerea investigațiilor potrivite.

@Shutterstock