Lucruri neştiute despre sindromul inimii frânte

Atât femeile, cât şi bărbaţii suferă de sindromul inimii frânte. Chiar dacă semnificaţia asociată termenului ”inimă frântă” este mai mult simbolică şi poetică, ea este o afecţiune despre care ar trebui să se cunoască mai multe.

Despre sindromul inimii frânte nu se ştie prea multe, dar în 1990, un medic japonez a publicat pentru prima dată un articol ştiinţific în care a vorbit despre el. Acolo, el a descris o serie de caracteristici clinice pe care restul comunităţii medicale nu le cunoştea. Atunci când sindromul inimii frânte se dezvoltă, apare o contracţie uşoară a ventriculului stâng care cauzează o senzaţie de sufocare, crescând excesiv cantitatea de adrenalină.

Un sindrom curios

Există câteva caracteristici de bază folosite de doctorul Takotsubo pentru a defini cardiomiopatia. Se ştie că sindromul inimii frânte este o afecţiune cardiovasculară, care nu provoacă simptome. Dar curios este faptul că persoanele care se confruntă cu cardiomiopatie sunt în general femei. Aşadar, este nevoie de mai multe cercetări despre cum acţionează această boală.

Iată ce s-a aflat până în prezent despre cardiomiopatie:

Sindromul inimii frânte poate acţiona mai grav la bărbaţi

Sindromul inimii frânte apare mai ales la femeile care trec prin menopauză. Totuşi, cardiomiopatia de stres poate afecta şi bărbaţii. Persoanele de sex masculin prezintă o istorie mai mare asociată cu afecţiunile cardiace decât femeile. Din acest motiv, faptul că acest tip de cardiomiopatie asociată stresului poate apărea în orice moment, ar putea duce la ceva foarte grav sau mortal pentru un bărbat care deja suferă de boli cardiovasculare.

Cardiomiopatia este o afecţiune temporară

Simptomele cardiomiopatiei sunt asemănătoare cu cele ale atacului de cord. Dar, odată ce medicii vor finaliza consultaţia, ei îşi vor da seama că nu există niciun pericol. Nu este vorba despre un cheag de sânge care să blocheze arterele. În schimb, devine alarmantă în momentul în care ventricului stâng este afectat. Acesta modifică impactul adrenalinei - temporar - afectând muşchii inimii, dar nu arterele coronariene. În general, această boală dispare fără a avea consecinţe.

Câteodată, emoţiile ne afectează starea de sănătate a inimii

O dezamăgire, o pierdere, o întâmplare cu un puternic impact emoţional, veştile neplăcute ... Mintea noastră nu este pregătită pentru o asemenea adversitate şi, când ele apar, creierul reacţionează negativ. Apare o combinaţia toxică de hormoni, care afectează inima în mod direct. Nivelurile de dopamină, adrenalină, toate au un impact asupra muşchilor inimii. Simptomele care apar în urma modificărilor hormonale sunt: durere în piept, senzaţie de ardere pe interior, ameţeli.

Nimeni nu este pregătit emoţional pentru veşti şi situaţii stresante, dar te poţi ”pregăti”

Ştim deja că nimeni nu poate împiedica ceea ce se va întâmpla mâine şi nimeni nu ştie să reacţioneze la veşti neplăcute. Singurul lucru pe care-l poţi face este să ai grijă de corp şi să îţi antrenezi mintea pentru a o face mai puternică.

Învaţă să rămâi calmă în interior, să fii rezistentă şi să ai un autocontrol. Antrenează-ţi emoţiile prin practicarea de meditaţie, yoga. Găseşte activităţi prin care să te eliberezi de stres care te fac să te simţi mai bine – dansul, pictura, scrisul, vorbitul cu prietenii – toate ajută.

În concluzie, deşi sindromul inimii frânte poate să nu fie o afecţiune gravă sau mortală, ar trebui să îl vezi ca o demonstraţie a modului în care emoţiile tale - dacă nu sunt gestionate corespunzător – îţi pot provoca durere la un moment dat.

Credit foto: www.steptohealth.com