Scrisoarea unei fetiţe i-a schimbat viaţa lui Abraham Lincoln înainte de a câştiga alegerile prezidenţiale
Cel de-al 16-lea preşedinte al Americii, Abraham Lincoln, nu a avut niciodată barbă până când a citit scrisoarea bine intenţionată a unei fetiţe de 11 ani şi susţinătoare a lui.
Imaginea dinaintea alegerilor prezidenţiale a avocatului Abraham Lincoln era, deseori, luată în derâdere. Era înalt şi avea o fizionomie slabă, ridată, cu un gât lung. De-a lungul carierei sale politice şi chiar din timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, Abraham Lincoln era descris în diferite publicaţii ca având un “biet” aspect sau o “cea mai neplăcută” apariţie.
Când adversarul său dintr-o dezbatere l-a numit omul cu “două feţe”, Lincoln l-a întrebat “dacă aş avea o altă faţă, crezi că aş mai purta-o pe asta?”. Până într-o zi, când o susţinătoare de-a sa în vârstă de 11 ani din New York, pe numele său Grace Bedell, l-a sfătuit să-şi lase barbă.
Scrisoarea care l-a înduioşat pe fostul preşedinte
În 1860, tatăl republican al fetei a adus acasă un afiş cu Abraham Lincoln de la un târg, dar imaginea lui simplă nu a impresionat-o. După această întâmplare şi după ce şi-a auzit mai mulţi colegi de clasă cum îl dispreţuiesc pe candidatul la alegerile prezidenţiale, Grace i-a scris lui Abraham Lincoln o scrisoare în data de 15 octombrie.
“Am patru fraţi şi o parte dintre ei te va vota cu siguranţă, dar dacă îţi laşi barba să crească, voi încerca să-i conving şi pe ceilalţi să te voteze şi cred că vei arăta mult mai bine aşa pentru că ai faţa atât de slabă. Tuturor doamnelor le place barba şi astfel îşi vor convinge soţii să te voteze şi să ajungi preşedinte”, i-a explicat fata politicianului.
Ca răspuns, în data de 19 octombrie, Abraham Lincoln i-a împărtăşit lui Grace câteva dintre îngrijorările sale, nefăcându-i promisiuni.
“Draga mea domnişoară, am primit scrisoarea ta în mod plăcut. Regret să-ţi confesez că nu am nicio fiică. În schimb, am trei băieţi: unul de 17 ani, altul de nouă şi cel mai mic de şapte ani. Alături de soţie, sunt întreaga mea familie. Pentru că nu am avut niciodată barbă, nu consideri că lumea ar putea să creadă că îmi las barba să crească, chiar acum, doar pentru că mă las afectat (n.r. de aspectul fizic)? Cele mai bune urări, A. Lincoln”, i-a scris politicianul.
Noul look, apreciat de public
O lună mai târziu, şi-a lăsat să crească barba, iar majoritatea dintre locuitori au fost încântaţi de schimbarea fizionomiei. După câştigarea alegerilor, în drum spre depunerea jurământului, călătorind cu trenul, s-a oprit în oraşul Westfield, statul New York, pentru a o întâlni personal pe fată. S-a aşezat lângă ea şi i-a spus “Priveşte-mă. Am lăsat-o să crească datorită ţie”, apoi a sărutat-o părinteşte.
Noua tunsoare şi alte sfaturi i-au salvat viaţa
În drum spre Washington, D.C., pentru inaugurarea sa în data de 4 martie 1861, Abraham Lincoln a aflat că un grup de secesionişti (care vor să înlocuiască pe altcineva) din Baltimore îi complotează asasinarea. Atunci, nu exista un serviciu secret care să ofere protecţie, aşa că preşedintele şi susţinătorii lui erau singuri. Acesta i-a urmat sfatul lui Allan Pinkerton, din cadrul unei agenţii particulare de detectivi, de a-şi modifica călătoriile mai devreme în oraş, înainte ca vreunul dintre asasini să afle că va veni. Tot ce trebuia să facă preşedintele era să rămână incognito în timp ce călătorea cu trenul, aşa că a ales să poarte o pălărie în alt stil decât de obicei, să-şi tundă barba şi să stea mai aplecat ca să nu mai pară înalt. A ajuns în siguranţă în Washington, D.C. şi, deşi a regretat că a călătorit “ca un hoţ pe timpul nopţii”, cel puţin a rămas în viaţă la acea dată.
