Arta tatuării în lume
Practică veche în lume, realizarea de desene sau inscripţii pe piele a avut de-a lungului timpului şi de la popor la popor motive foarte diverse. A înregistrat o evoluţie spectaculoasă, de la un desen cu scop pragmatic la unul cu finalitate artistică, de exprimare a sinelui.
Dovezi că oamenii preistorici practicau tatuarea sunt ustensilele folosite în acest scop. Au fost descoperite astfel de unelte în Franţa, Portugalia şi Scandinavia. Egiptenii şi indienii antici foloseau tatuajele ca metode de vindecare, şi le includeau în practicile religioase. În Filipine, indicau rangul sau realizările celor tatuaţi şi se credea că au puteri magice. Grecii şi romanii tatuau sclavii şi criminalii pentru o identificare rapidă, în caz că evadau.
Când barbaria devine artă
Odată cu apariţia creştinismului, tatuarea a fost considerată o tradiţie barbară şi treptat a dispărut din Europa, pentru a reveni în vremea călătoriilor transoceanice din secolul al XVI-lea. La început, era doar o practică a marinarilor şi a claselor inferioare - dar, pe măsură ce artiştii au devenit tot mai inventivi şi mai exigenţi cu remuneraţia lor, a devenit şi un hobby al aristocraţiei. Când preţul tatuării a ajuns din nou să scadă, desenele pe piele au redevenit semnul distinctiv al claselor inferioare, rămânând astfel până la mişcarea hippie din anii ʹ60. De atunci, tatuajele au devenit un simbol al revoltei contra sistemului şi o formă artistică de exprimare a sinelui.
Egipteni: poartă către lumea de dincolo
Pentru vechii egipteni, tatuajele erau o poartă către lumea de după moarte. Primele tatuaje au fost descoperite pe pielea unei femei mumificate, Amunet, preoteasă a zeiţei Hathor, ale cărei degete, încheieturi şi podul palmelor erau acoperite de linii şi puncte. Se crede că motivele tatuării în Egipt erau legate în principal de relaţia cu divinul, precum şi ca amuletă permanentă ce oferea protecţie şi noroc.
Grecii: reţeta care şterge
Grecii asociau tatuarea cu membrii imorali ai societăţii, adică cu criminalii şi sclavii. Era considerată şi o modalitate de pedepsire: filozoful Platon afirma că indivizii vinovaţi de blasfemie şi profanare trebuiau tatuaţi şi exilaţi din Republică. Împăratul grec Teofil s-a răzbunat pe doi călugări care l-au criticat în public, tatuându-le pe frunte versuri obscene şi jignitoare. Cum, la greci, tatuajele însemnau dizgraţie şi umilinţă, oamenii au găsit o formulă pentru a şterge desenele înjositoare. Reţeta conţinea, printre altele, miere, sare şi lămâie.
India: de la însemn al castelor la registru istoric
În vechea Indie, se credea că tatuarea ştirbeşte farmecul femeii, asigurându-i astfel protecţie contra abuzatorilor sexuali. Era şi un indiciu al statutului social. Femeile din clasele inferioare trebuiau să aibă pe faţă tatuaje vizibile, ca semn al inferiorităţii sociale. Pe de altă parte, mai există şi acum triburi din India în care oamenii îşi folosesc corpul ca pe un registru istoric, pe care-şi tatuează evenimentele importante din viaţă.
Maroc: apărare contra energiilor malefice
În Maroc, tatuarea este asociată cu indigenii berberi. Aceştia cred că tatuajele atrag „baraka“, o energie sacră de la divinitate, care îi protejează contra forţelor supranaturale. Cel mai adesea, aceste tatuaje se fac în jurul orificiilor sau pe suprafeţele faciale şi corporale care sunt fără apărare faţă de energiile malefice. De exemplu, femeile obişnuiesc şi acum să-şi tatueze picioarele, pentru a crea un mecanism de apărare contra energiilor malefice din pământ. Berberii păstrează de sute de ani tradiţia tatuării cu henna, în special cu ocazia evenimentelor festive din viaţa comunităţii.
… cel mai tatuat om din lume este americanul Gregory Paul McLaren? Pielea lui este în totalitate acoperită cu desene.
… cea mai eficient modalitate de ştergere a tatuajelor este cu laserul? Acesta desface particulele mari de pigment în particule mai mici, astfel încât organismul să le poată absorbi şi să fie eliminate în mod natural.
