Ce simt cei aflaţi în pragul morţii
Ce simt persoanele aflate în pragul morţii, înainte de a reveni la viaţă? Oamenii de ştiinţă au încercat să răspunsă la întrebare studiind cazurile a peste 100 de persoane care au supravieţuit unui infarct.
Starea de conştienţă dispare ultima
Când inima încetează să mai bată,nici creierul nu mai poate funcţiona. Cu toate acestea,arată cercetători americani şi englezi,starea de conştienţă a pacienţilor continuă să existe. Se citeză spre exemplificare cazul unui britanic internat la spitalul Southampton. Aflat în moarte clinică,medicii au reuşit să-l readucă la viaţă cu ajutorul unui defibrilator.
Viziuni apropiate de realitate
Între moartea sa şi „reînviere”,pacientul a declarat că a fost tot timpul conştient de ceea ce se petrecea în jur. Pacientul spune că a văzut o femeie stranie care i-a făcut semn,din plafonul încăperii. A reuşit să i se alăture,părăsindu-şi fără efort învelişul corporal. Suferindul spune că femeia din viziunile sale dădea semne că-l cunoaşte,era binevoitoare şi de încredere. Mai adaugă că a mai auzit o voce care striga că pacientul trebuie reanimat. Această frază,la fel şi descrierea sălii de reanimare s-au dovedit adevărate,după verificări ale cercetătorilor.
Cele 7 tipuri de senzaţii
Cercetătorii au clasat viziunile şi senzaţiile victimelor în 7 categorii mari:
- Frica
- Familia
- O lumină strălucitoare
- Animale sau plante
- Violenţa şi persecuţia
- Sentimentul de deja-vu
- Amintirea evenimentelor post-cardiace
Fericire şi teroare
Experienţele trăite de cei aflaţi în pragul morţii variază de la agerabil la teroare. Sunt pacienţi care descriu imagini de groză,în care sunt arşi sau sunt supuşi unor violenţe fizice sau psihice. La polul opus,alţii au cunoscut momente de pace şi de fericire,sau au avut viziuni cu animale maiestoase – lei,tigri. Conform cercetătorilor,indivizi diferiţi interpretează propria experienţă de moarte iminentă în strânsă legătură cu trăirile şi experienţa de viaţă- şi cu propriile credinţe.
