Prima ediţie „Frankenstein‟ s-a vândut la preţ record la licitaţie. Secretele romanului lui Mary Shelley?

1 shutterstock 1857139054 jpg jpeg

O copie rară a romanului gotic „Frankenstein‟ este cea mai scumpă lucrare vândută la o licitaţie din câte au fost tipărite de femei. Este prima ediţie a romanului lui Mary Shelley. Recent, a întrecut toate aşteptările când s-a vândut la casa de licitaţie Christie’s.

Setul de trei volume a fost estimat la un preţ cuprins între 200.000 şi 300.000 de dolari, dar a fost vândut cu 1,17 milioane de dolari. Potrivit publicaţiei „The Guardian‟, recordul mondial anterior pentru o lucrare tipărită de o femeie a fost stabilit în 2008, când o primă ediţie a romanului „Emma” din 1816 al lui Jane Austen s-a vândut cu aproximativ 205.000 de dolari.

Copia lui „Frankenstein” iese în evidenţă prin coperţile originale. Editorii din secolul al XIX-lea le-au folosit în speranţa ca noii proprietari ai tomurilor să le înlocuiască apoi cu o copertă permanentă. „Cartea este incredibil de fragilă. În consecinţă, o copie ca aceasta, mai ales că este în stare bună, este extrem de dorită de colecţionari‟, a declarat un purtător de cuvânt al casei de licitaţii Christie. Tot reprezentanţii casei de licitaţii notează că această ediţie a romanului „Frankenstein” se numără printre mai multe ediţii rare din colecţia de cărţi ale lui Theodore B. Baum. Această colecţie conţine şi copii ale romanelor „Dracula” (1897), „Night and Day‟, de Virginia Woolf (1919) şi „Dubliners‟, de James Joyce’s (1914). Vânzările din colecţia Baum au cumulat peste 9 milioane de dolari.

Romanul, ivit ca urmare a unei întreceri între autoare şi scriitorii Byron şi Shelley

Autoarea Mary Wollstonecraft Godwin a scris prima schiţă a romanului „Frankenstein‟ în 1816, în timp ce se afla într-o călătorie la Lacul Geneva alături de viitorul ei soţ, poetul Percy Bysshe Shelley, şi prietenul lor, renumitul poet Lord Byron. Blocaţi în casă, în timpul unei veri reci, ca urmare a unei explozii vulcanice din Indonezia, scriitorii s-au întrecut pentru a vedea cine ar putea compune cea mai convingătoare poveste cu fantome.

Mary şi-a dorit să scrie o poveste palpitantă care să vorbească despre temerile naturii noastre umane, una care să-l facă pe cititor să se teamă să se uite în jur şi să-i accelereze bătăile inimii. Inspiraţia a apărut într-o noapte, în timp ce ea încerca să doarmă, ca uramare a împrejurimilor ciudate şi a discuţiilor recente despre galvanism, care au sugerat că oamenii de ştiinţă ar putea folosi electricitatea pentru a simula viaţa sau a reanima morţii. Scriitoarea, în vârstă de 18 ani, a început să creeze povestea lui Victor Frankenstein, un om de ştiinţă obsesiv care dă viaţă unei creaturi umanoide, cu consecinţe terifiante.

În ianuarie 1818, o mică editură londoneză a tipărit pentru prima dată romanul într-o serie limitată. Prima ediţie a fost publicată anonim, dar a prezentat o prefaţă nesemnată de Percy şi o dedicaţie pentru tatăl autoarei, filosoful William Godwin. Mary Shelley nu şi-a revendicat public romanul decât după patru ani, când acesta a fost adaptat într-o piesă populară.

Mary Shelley, nemulţumită de roman

În prezent, „Frankenstein‟ este privit ca o lucrare fundamentală, de science fiction. Este o carte care pune problema limitelor umane şi a implicaţiilor pe care le are depăşirea acestor limite. Cu toate acestea, în momentul publicării sale, recenziile erau mixte. Autoarea însăşi a fost nemulţumită de lucrare, după cum notează pe marginea unei copii: „Dacă ar exista vreodată o altă ediţie a acestei cărţi, ar trebui să rescriu aceste două capitole. Incidentele sunt prost aranjate, limbajul uneori copilăresc‟. De altfel, în 1831, la 13 ani de la lansarea iniţială a romanului, Shelley a publicat o ediţie revizuită care a inclus un prim capitol refăcut şi alte modificări narative. Acest text este cel mai citit astăzi.

A început să scrie romanul după pierderea unui copil

Mary Wollstonecraft Godwin Shelley a început să scrie „Frankenstein” la doi ani după ce rămăsese însărcinată cu primul ei copil pe care l-a născut prematur. Nu a trăit mai mult de două săptămâni. Odată cu durerea pierderii lui, a apărut teama de febra laptelui. Sânii ei au devenit inflamaţi şi somnul ei a devenit febril. „Am visat că bebeluşul meu a prins din nou viaţă‟, a scris ea în jurnal. Şi următorii doi copii au murit la vârste fragede, la aproxiamtiv 3 ani de la naştere. Era însărcinată cu al treilea când a terminat de scris romanul.

„Frankenstein‟, autobiografie sau roman epistolar?

Mary Wollstonecraft Godwin avea cincisprezece ani când l-a cunoscut pe Percy Bysshe Shelley, în 1812. El avea douăzeci de ani şi s-a căsătorit cu o soţie însărcinată. Fiind dat afară din Oxford pentru ateismul său şi respins de tatăl său, Shelley îl căutase pe William Godwin, eroul său intelectual, ca tată surogat. Fiica lui Shelley şi Godwin şi-a petrecut logodna citind cu pasiune lucrările părinţilor ei. Însăţi numele autoarei era un ansamblu de părţi: numele mamei sale, feminista Mary Wollstonecraft care a murit la 11 zile după naşterea lui Mary, al tatălui ei, filosoful William Godwin, şi al soţului, poetul Percy Bysshe Shelley, ca şi cum Mary Wollstonecraft Godwin Shelley ar fi suma relaţiilor sale.

Citeşte şi:

Misterul castelelor bântuite

Şi „Frankenstein‟ este alcătuit din mai multe poveşti: o alegorie, o fabulă, un roman epistolar şi o autobiografie, un haos al fertilităţii literare care a permis tinerei sale autoare să explice descendenţa unei creaturi. Romanul creat acum 200 de ani, a avut multe interpretări.

Printre numeroasele ambiguităţi morale şi politice ale romanului se află întrebarea dacă Victor Frankenstein va fi învinuit pentru crearea monstrului - uzurparea puterii lui Dumnezeu şi a femeilor - sau pentru că nu a reuşit să-l iubească, să-l îngrijească şi să-l educe.

În ultima vreme, a fost considerată o avertizare pentru tehnologii ca acelea din Silicon Valley, o interpretare care derivă mai puţin din romanul din 1818 şi mai mult din versiunile ulterioare şi din ecranizări, în special cel din 1931.

Acesta este un mod de a folosi romanul, dar implică eliminarea faptului că autorul este o femeie şi o mamă. Trebuie acordată o atenţie deosebită celor 3 ani de lucru până la apariţia romanului, ani în care autoarea a fost însărcinată şi şi-a pierdut copiii. Aşadar, „Frankenstein‟ nu este o piesă minoră de ficţiune, ci o operă literară de o izbitoare originalitate, mai ales că autoarea era mamă. Faţă de alte scriitoare, ca Jane Austen şi Emily Dickinson, Shelley a fost o excepţie.

FOTO: Shutterstock



Recente

Victoria B jpg
victima shutterstock 1661010535 jpg
Celebra creatoare de modă Coco Chanel a încetat din viață în 1971 jpeg
Epilare jpg
Tom Cruise jpeg
jeff bridges shutterstock 185455103 jpg
Conserve jpg
Mr Bean  jpg
ronaldo jpg
Luna si Soarele shutterstock 2154153519 jpg
casti   muzica   shutterstock 2154926423 jpg
kim kardashian 1 jpg
Recenzii jpg
Jenna Rink 3 jpeg
coperta Click! pentru femei Nr  13 2022 jpeg
fast food  jpg
manipulator   manipulare   shutterstock 1932266996 jpg
Adolf Hitler shutterstock 252139258 jpg
86bdaddee9c5cfdfc1cd9951e2b42c69 jpeg
vedete jpg