Superstiţii de Halloween
Ai de gând să te costumezi şi să participi la o petrecere de Halloween? Inainte să îţi alegi drept personaj o fantomă, o vrăjitoare sau un vampir, află de unde a pornit această tradiţie şi ce înseamnă, de fapt, unele simboluri ale acestei sărbători.
Dovleacul sculptat, emblema sărbătorii
Ştiai că dovleacul scobit, folosit pe post de felinar, îşi are originea într-o poveste de-a dreptul înfricoşătoare? In folclorul celtic, Jack era un fermier betiv, care l-a minţit pe Diavol însă farsa lui l-a costat scump, nefiind primit să treacă nici prin porţile Raiului, nici prin cele ale Iadului dupa ce a murit. Neavând încotro, Jack a trebuit să rătăcească în Purgatoriu şi şi-a făcut o lampă dintr-un nap şi o bucată de cărbune care căzuse din Iad. Aceasta l-a ajutat să se orienteze. Tradiţia păstrată de familiile irlandeze care s-au mutat în America a fost transformată în timp, folosindu-se dovleci în loc de napi. Astfel, se consideră ca aceşti dovleci, plasaţi în faţa casei, ajută sufletele pierdute să îşi găsească drumul spre casă de Halloween.
Liliecii, paznicii nopţii
Liliecii erau consideraţi prieteni cu vrăjitoarele, motiv pentru care a vedea unul în seara de Halloween era un semn de rău augur. Un mit spunea că dacă un liliac zbura de trei ori în jurul casei, unul dintre membrii familiei era pe cale să moară. Un alt semn ar fi fost că dacă de Halloween un liliac intra într-o casă, clădirea era sigur bântuită deoarece fantomele l-au lăsat să intre.
Păianjenii, aliaţii vrăjitoarelor
Se spune că păianjenii erau spionii vrăjitoarelor şi le anunţau când adorm oamenii pentru a le face farmece. O superstiţie presupunea că un păianjen căzut pe o lumânare şi ars de flacără e semn că în preajmă se afla sigur vrăjitoare.
Vrăjitoarele, bătrânele înfricoşătoare
Stereotipul bătrânei hidoase cu o pălărie neagră, ascuţită şi negi pe nas provine dintr-o zeiţă păgână, ce simboliza înţelepciunea, schimbarea anotimpurilor. Cazanul cu poţiuni magice, regăsit în scenele cu vrăjitoare, era considerat în folclorul celtic locul unde ajungeau sufletele după moarte. Acolo, ele aşteptau reîncarnarea, iar când vrăjitoarea amesteca poţiunea din cazan, noi suflete intrau în compoziţie şi erau eliberate suflete vechi, pentru a se naşte din nou. Mătura vrăjitoarei este o altă superstiţie cu rădăcini medievale. In timpul ceremoniilor nocturne, vrăjitoarele se ungeau cu o poţiune pentru a zbura, îşi închideau ochii şi simţeau că îşi iau zborul. Poţiunea halucinogenă declanşa amorţeală, bătăi rapide ale inimii şi confuzie şi oferea senzaţia de plutire.
Obiceiul colindatului
Colindatul de Halloween pentru a primi bomboane îşi are originile în superstiţia potrivit căreia fantomele luau formă umană şi mergeau din casă în casă să ceară bani şi mâncare. Cei care refuzau să le deschidă riscau să declanşeze furia spiritelor şi să fie blestemaţi pentru toată eternitate.
