Exploatare, abuzuri şi plata unor salarii mizere. Câte acuzaţii i s-au adus unei companii de haine în repetate rânduri
De-a lungul anilor, brand-ul H&M a fost acuzat de mai multe ori pentru nerespectarea unor condiţii de lucru în fabricile de confecţii colaboratoare.
Hennes&Mauritz AB (H&M) este o companie multinaţională de îmbrăcăminte pentru femei, bărbaţi, adolescenţi şi copii din Stockholm, Suedia. În anul 1947, omul de afaceri Erling Persson şi-a deschis primul magazin de haine dedicat exclusiv femeilor, numit iniţial Hennes. În anul 1968, Erling Persson a cumpărat retailerul de îmbrăcăminte Mauritz Widforss şi, astfel, a fost inclusă şi colecţia de haine pentru bărbaţi. Magazinul şi-a schimbat numele în Hennes & Mauritz. În prezent, compania este condusă de fiul afaceristului, Stefan Persson, şi de Helena Helmersson. H&M operează în peste 73 de ţări din lume, având peste 5.000 de magazine şi peste 171.000 de angajaţi la nivel global. În Germania se găseşte cea mai mare piaţă a H&M.
Acuzaţii de exploatare a copiilor în muncă
Compania a primit acuzaţii în anul 2016 pe motiv că, în fabricile de îmbrăcăminte cu care aceasta colabora în Birmania (Asia), copiii lucrau mai mult de 12 ore pe zi. Scriitorii Moa Kärnstrand şi Tobias Andersson Akerblom au publicat o carte în care erau scoase la iveală mai multe detalii. Aceştia au stat de vorbă cu două adolescente de 15 ani cărora le-a recunoscut că au muncit până la ora 22:00 în două dintre fabrici, încălcându-se legile din Myanmar şi convenţia internaţională a muncii. H&M a declarat, la acel moment, că a luat măsuri în privinţa ambelor fabrici, după ce compania a fost informată că acolo ar fi lucrat un grup de adolescenţi cu vârste cuprinse între 14-17 ani ore suplimentare încă din 2013.
În urma celor întâmplate, retailerul suedez nu ar fi făcut altceva decât să constate o prevalenţă ridicată a orelor suplimentare impuse cu forţa şi a plăţii unor sume infime. Conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, copiii între 13 şi 15 ani pot face o muncă uşoară, atât timp cât nu le ameninţă sănătatea, siguranţa şi accesul la educaţie. Munca interferează cu educaţia copilului, cu timpul său, cu nevoile sale fizice, mentale şi emoţionale. Statisticile indică faptul că peste 90% dintre copiii care nu lucrează frecventează şcoala, în timp ce doar 10% dintre copiii care lucrează merg la şcoală în Myanmar. În plus, munca de la o vârstă fragedă are un impact negativ asupra dezvoltării generale a copilului.
Tot în 2016, H&M şi Next au fost singurii comercianţi cu amănuntul care au recunoscut exploatarea muncii copiilor în fabricile furnizoare din Turcia. Mai mulţi copii sunt angajaţi ca forţă de muncă ieftină în ferme şi fabrici, încălcând legile în vigoare, care interzic celor care au sub 12 ani să lucreze.
Acuzaţii de abuzuri în rândul femeilor
În 2018, H&M şi GAP au fost identificate în cele două rapoarte ale Global Labour Justice, subliniindu-se abuzurile zilnice cu care se confruntă femeile care lucrează în fabricile de confecţii din Asia. Peste 540 de angajate din Bangladesh, Cambodgia, India, Indonezia şi Sri Lanka au recunoscut incidentele abuzive în perioada ianuarie-mai din acel an. Abuzul menţionat include violul, agresiunea de gen, fizică, şi abuzul de putere pentru a continua relaţiile sexuale. Rapoartele au arătat numeroase practici greşite la locul de muncă, inclusiv ore suplimentare impuse cu forţa şi împiedicarea femeilor să ia pauze la baie.
După tragedia din clădirea Rana Plaza, Bangladesh
În 2013, clădirea Rana Plaza din apropierea capitalei Bangladeshului, care găzduia mai multe fabrici textile, s-a prăbuşit (Foto 2 galerie). Astfel, au murit 1.129 de angajaţi şi au fost rănite alte peste 2.000 de persoane. În urma tragediei, H&M s-a alăturat „Acordului privind siguranţa împotriva incendiilor” din Bangladesh, colaborând cu alte mărci şi sindicate pentru a atrage atenţia asupra problemelor de sănătate şi de siguranţă din sutele de fabrici. Compania, deşi au promis că vor plăti salariul celor 850.000 de lucrători până în anul 2018, acest lucru nu s-a întâmplat. În acelaşi an, au fost publicate rapoartele Global Labour Justice unde s-au identificat abuzurile asupra femeilor din confecţii.
Planuri viitoare
Printre alţi producători de îmbrăcăminte, H&M a fost criticată pentru modul în care îi tratează pe muncitori în Cambodgia. Compania a declarat că nu mai foloseşte sablarea pentru a-şi estompa produsele de blugi. Potrivit unui raport din 2013, indiferent dacă o marcă a „interzis” sablarea sau nu, cea manuală şi cea mecanică încă se foloseau. Procesul de sablare (operaţie de curăţare sau de netezire) poate provoca boli pulmonare, inclusiv silicoză. H&M şi-a stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi un obiectiv de folosire a materialelor reciclabile sau durabile până în 2030.
