Cele mai neobişnuite ultime dorinţe trecute în testament. Cenuşă trimisă în cosmos, un conac lăsat unor oameni care se urăsc
Toţi ne dorim să facem în viaţă ceva care să ne permită să lăsăm urmaşilor mici economii sau o proprietate. Unii, mai înstăriţi, îşi lasă moştenire vastele moşii cui nu te aştepţi sau au nişte ultime dorinţe total ieşite din comun.
Dincolo de moştenirea obişnuită, aceşti magnaţi excentrici şi-au folosit moartea pentru a ieşi în evidenţă, pentru a-şi împlini visele şi chiar pentru a juca nişte farse unor oameni care se urau. Descoperă cele mai ciudate ultime dorinţe ale unora dintre cei mai bogaţi oameni din lume!
Un afacerist canadian şi-a lăsat averea femeilor cu cei mai mulţi copii din Toronto
Canadianul Charles Vance Millar a deţinut mai multe afaceri în Toronto şi a câştigat o avere vastă înainte de a muri. Când a venit timpul să-şi întocmească testamentul, Millar nu avea o familie apropiată căreia să-i lase averea lui, aşa că a ales s-o împartă într-un mod cât se poate de absurd.
O clauză prevedea ca fiecare ministru protestant din Toronto să primească acţiuni ale berăriei lui care era o afacere catolică. Şi-a trecut casa de vacanţă din Jamaica pe numele a trei bărbaţi despre care ştia că se urăsc. Cea mai cunoscută dintre prevederile sale a ajuns să fie cunoscută sub numele de Marele derby al berzei. A lăsat majoritatea proprietăţilor către oricare dintre femeile din localitate care au avut cei mai mulţi copii în zece ani de la moartea sa. Acest lucru a determinat o cursă de reproducere care a durat un deceniu.
Scoţianul Bowman a cerut să-i fie îngrijit conacul pentru reîncarnarea lui şi a familiei
John Bowman a adunat o avere considerabilă în anii 1800. A reuşit să creeze o familie fericită căreia i-a fost extrem de devotat, chiar şi după moarte.
După ce au murit atât fiicele, cât şi soţia, Bowman a rămas singur. A construit un mausoleu de piatră de 75.000 de dolari, atât ca loc de odihnă, cât şi ca altar pentru familia sa. Apoi a construit statui ale tuturor celor trei femei şi le-a aşezat în interiorul altarului, plus o statuie care îl înfăţişa urcând treptele altarului, cu flori în mână pentru familia sa.
Citeşte şi:
Daniel Craig nu vrea să lase nimic moştenire urmaşilor. Ce va face cu averea lui
Credea în reîncarnare şi se aştepta ca el şi întreaga familie să se întoarcă într-o zi la conacul lor. Pentru pregătirea acelei zile, a alocat 50.000 de dolari unui custode pentru a menţine conacul familiei pregătit pentru întoarcerea lor. Fondul a durat 60 de ani. În acea perioadă, şemineul era ţinut aprins, iar cina era aşezată pe masă în fiecare zi.
Şi-a dorit ca cenuşa să-i fie trimisă în spaţiul cosmic
Gene Roddenberry a fost creatorul „Star Trek‟. Cu toate acestea, interesul său pentru spaţiu nu a fost pur fantastic. A admirat cu adevărat spaţiul cosmic şi a cerut ca cenuşa lui să fie aruncată în spaţiu şi lăsată să plutească pentru totdeauna acolo.
Dorinţa sa a fost parţial îndeplinită în 1997. O parte din cenuşa sa a fost urcată la bordul rachetei Celestis şi lansată pe orbita Pământului. Din păcate, în 2002, racheta a căzut înapoi pe Terra şi a ars în atmosfera terestră. NASA intenţiona să lanseze o altă rechetă cu o mai mare parte din cenuşa lui, dar încă n-a mai avut loc niciun alt zbor.
Cenuşa scriitorul Mark Gruenwald, folosită pentru tipărirea unor cărţi de benzi desenate
Fanii cărţilor de benzi desenate probabil au auzit de Mark Gruenwald. A fost unul dintre scriitorii şi editorii care au lucrat pentru compania americană de divertisment Marvel Enterprises. A lucrat la toate marile personaje create la Marvel. Dragostea sa pentru benzi desenate a continuat până la moartea sa. Şi-a exprimat în testament dorinţa de a fi incinerat şi de a i se folosi cenuşa pentru tipărirea unor cărţi de benzi desenate.
Misterele morţii lui Mihai Eminescu. Care a fost ultima dorinţă a marelui poet
Dorinţa lui Gruenwald a fost împlinită. A fost incinerat, iar echipa de producţie i-a amestecat cenuşa cu cerneală şi a folosit-o pentru a imprima primul volum dintr-una din seriile sale preferate, „Squadron Supreme‟. Cărţile au devenit de atunci un obiect de colecţie şi s-au vândut pentru sume importante.
FOTO: Shutterstock
