Studiu: 1 din 10 copii se află la risc pentru tulburări respiratorii în somn
Problema somnului reprezintă o criză globală şi afectează peste 40% din populaţie. Somnul este la fel de important ca orice altă nevoie fiziologică, nefiind mai prejos decât alimentaţia. Astfel, nu numai adulţii sunt afectaţi de problemele odihnei. În România, 1 din 10 copii se află la risc pentru tulburări respiratorii în somn, iar una dintre cauze este obezitatea, potrivit unui studiu, început în 2015.
„Obiceiurile de somn se pot forma încă din primii ani de viaţă, iar o combinaţie echilibrată de-a lungul zilei, cu mai puţin timp sedentar în faţa ecranelor, mai mult timp dedicat pentru activităţile fizice şi o durată de somn corespunzătoare vârstei, vor determina pe termen lung efecte benefice pentru sănătate. Urmărind recomandările actuale în acest sens, încă din primii ani de viaţă, acestea se asociază cu o dezvoltare motorie, scheletală şi cognitivă mai bună, cu sănătate cardiometabolică şi emoţională”, spune dr. Mihaela Oros, realizatoarea studiului.
Alte cercetări efectuate la nivel internaţional evidenţiază faptul că 7 din 10 elevi dorm mai puţin de 8 ore, timp insuficient pentru dezvoltarea fizică şi psihică.
13 martie: Ziua Mondială a Somnului
Din păcate, deşi majoritatea tulburărilor pot fi tratate sau prevenite, numai un sfert dintre oamenii care suferă de aceste probleme apelează la ajutor profesional. De cele mai multe ori este din cauză că somnul insuficient sau problemele din timpul acestuia au ajuns să reprezinte o „normalitate”, nicidecum ceva ieşit din comun care are nevoie de atenţie.
Ziua Mondială a Somnului este marcată pe 13 martie şi se desfăşoară, în acest an, sub sloganul „Un somn mai bun, o viaţă mai bună, o planetă mai bună”. Cu această ocazie, Societatea Română de Pneumologie, Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă şi Asociaţia pentru tulburări de somn la copii şi adolescenţi subliniază importanţa somnului şi vorbesc despre riscurile care pot apărea în lipsa lui asupra sănătăţii omului şi a mediului.
Cele mai frecvente tulburări de somn: insomnia şi apnea obstructivă
Insomnia este definită prin dificultatea de a adormi şi de cele mai multe ori este cauzată de stres, probleme respiratorii sau poate fi dobândită genetic. Apneea obstructivă este dificultatea de a respira în timpul somnului. Cantitatea de oxigen primită este insuficientă şi cauzează treziri repetate. Ca urmare, orele de somn nu sunt de ajuns.
„Netratate, aceste afecţiuni cresc riscul de boli cardiovasculare, boli metabolice precum diabetul, hipertensiunea, dar şi al celor psihice, precum Alzheimer, demenţă, depresie etc”, a declarant Florin Mihălţan, preşedintele secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a Societăţii Române de Pneumologie.
Cu toate acestea, insomnia şi apneea obstructivă nu sunt singurele tulburări de somn. Există peste 80 de afecţiuni care vizează calitatea somnului, precum hipersomnia (somnul prelungit, excesiv, din care persoana se trezeşte fără energie, iar starea sa este urmată în continuare de somnolenţă) sau narcolepsia (somnul involuntar care poate apărea chiar şi în timpul vorbirii).
Problema somnului afectează peste 40% din populaţie
Somnul este la fel de important ca orice altă nevoie fiziologică. Nu este mai prejos decât alimentaţia şi trebuie tratat ca atare. Pentru a avea un somn calitativ, care să reducă riscul de diverse boli şi să sporească productivitatea şi starea de bine, trebuie ţinut cont de trei factori importanţi: durata (în funcţie de vârstă), continuitatea (fără întreruperi) şi profunzimea (somn adânc).
Un somn bun asigură suficientă energie pe durata întregii zile următoare, îmbunătăţeşte performanţele mentale şi corporale, reduce riscul de accidente de muncă şi rutiere şi previne îmbătrânirea prematură.
Ora de vară afectează sănătatea şi calitatea somnului
”Ora de vară a fost introdusă în primul război mondial pentru a economisi energie, refolosită mai apoi în al doilea război mondial şi în perioade de recesiune economică. Cei care au introdus ora de vară au motivat această modificare a ritmului circadian (n.r. ciclu de aproximativ 24 de ore) prin faptul că această intervenţie umană asupra naturii salvează energie, reduce accidentele rutiere, este benefică pentru afaceri şi favorizează activităţi în aer liber pe durata serilor de vară. Noi, specialiştii în somnologie, alături de specialistii în ritm circadian, recomandăm însă Ora Standard şi spunem că ora de vară întrerupe ritmul circadian, ceea ce are impact negativ asupra sănătăţii, creşte riscul de accidente rutiere fatale, dar şi de atacuri cerebrale. Mai mult, nu este chiar sigur că ora de vară ajută la economisirea energiei”, este de părere dr. Oana Deleanu.
Somnul şi bunăstarea planetei se află într-o strânsă legătură. Perioadele de somn crescute înseamnă un consum mai redus de combustibil, electricitate, alimente şi oxigen (respiraţia este atenuată în timpul somnului). De aici şi sloganul acestui an al Zilei Mondiale a Somnului - „Un somn mai bun, o viaţă mai bună, o planetă mai bună”.
Societatea Română de Pneumologie a creat o broşură specială care sumarizează tot ce trebuie luat în considerare când se vorbeşte despre un somn sănătos, atât la vârsta copilăriei, adolescenţi cât şi la adulţi.