Părinţii i-au îndemnat pe copii să muncească de la o vârstă frageda, iar Mihail n-a făcut excepţie. Până să meargă la şcoală, Mihail avea sarcina să pască animalele, iar mai târziu să muncească la câmp. În anii de colectivizare, familia Kalaşnikov a fost expropriată şi deportată în Siberia.

Viaţa noastră în Siberia a făcut din mine vânător. Aici, pentru prima dată în viaţă, am luat în mână arma tatălui meu”, îşi amintea Mihail. În ciuda condiţiilor de trai foarte grele, copiii mai mici au avut posibilitatea să-şi continuie studiile. Cea mai mare parte dintre profesorii exilaţi erau oameni educaţi, cu studii superioare şi experienţă de viaţă. Mihail a învăţat fără dificultate, îi plăcea fizica, geometria, literatura şi  făcea parte din cercurile tehnice.

”Anii treceau. Din adolescent visitor, am devenit un tânăr- de asemenea visitor. Toată lumea credea că soarta mea a fost pecetluită: să devin neapărat poet. Am început să scriu poezii din clasa a treia. E dificil să spun câte am scris, în total, în anii de şcoală. Scriam poezii, glume pentru prieteni, chiar şi piese, care erau jucate de elevii şcolii noastre”. Pasiunea pentru scris l-a însoţit pe Kalaşnikov de-a lungul timpului. Chiar şi după ce a devenit un constructor celebru, Mihail găsea întotdeauna, la diverse ocazii sau sărbători, câte un poem umoristic sau o epigramă ca să-şi distreze prietenii. “Poate că într-adevăr aş fi devenit un poet, dacă nu era războiul…”, spunea Kalaşnikov într-un interviu.

Încă din copilărie,  Mihail era pasionat de construcţii tehnice. Dacă se întâmpla să-i cadă în mână vreun mecanism defectuos, timpul cercetarii era cel mai preţios pentru el. La vârsta de 18 ani, Mihail se angajează  la un depou de locomotive. Mai târziu, la Alma-Ata, lucrează ca secretar tehnic, la căile ferate. În toamna anului 1938, Mihail Kalaşnikov este înrolat în Armata Roşie, unde a luptat ca şi comandant de tanc.  În perioada serviciului militar, Kalaşnikov şi-a manifestat calităţile sale de inventator, aducând mai multe îmbunătăţiri la sistemele de tragere ale tancurilor. Invenţiile sale au fost remarcate de superiori şi, astfel, Kalashnikov ajunge la Şcoala tehnică de tancuri din Kiev. Aici proiectările sale au fost puse în aplicare şi testate.

Mai citeşte şi: FOTO Povestea călugăriţelor care cultivă canabis pentru a vindeca lumea

În octombrie 1941, Kalashnikov este rănit în timpul luptelor de la Briansk. În perioada când se afla pe patul de spital, Kalaşnikov s-a gândit să proiecteze un pistol-mitralieră, care se găsea în număr foarte restrâns în Armata Roşie. Mulţi luptau cu puşti Mosin. După mai multe proiecte fără succes, Kalaşnikov îşi concentrează eforturile pentru crearea unei arme de asalt care să utilizeze cartuşele M 43. Rezultatul a fost AK 47 (Avtomat Kalaşnikov 47), care a ajuns să domine industria armelor militare ruseşti. După ce a trecut de comisia de testare a armei şi a fost felicitat pentru succesul obţinut, Kalaşnikov a fost trimis la fabrica din oraşul Izhevsk, unde a fost pusă în producţie prima serie de arme AK 47. In 1958, Kalaşnikov modernizează AKM-ul , puţin mai mic decât AK 47, fabricat cu piese din oţel. Avantajul acestuia faţă de AK au fost costurile mai mici de producţie şi greutatea mai mică. Ultima creaţie din seria AK a apărut în 1974, având ca reprezentant modelul de cal. 5,45x 39, puţin mai mic decât AKM. Această armă a intrat, pentru început, în dotarea trupelor speciale ale URSS, în paralel cu celelalte modele.

Mihail Kalaşnikov nu a fost un inventator propriuzis, ci mai degrabă un constructor cu viziuni mai largi. El a fost cel care a creat arma cea mai renumită din istorie. Odată ce s-a impus în URSS, ea a început să fie exportată şi în alte ţări. Multe dintre ţările membre ale Pactului de la Varşovia, precum şi unele ţări comuniste din Europa şi Asia au beneficiat de dreptul de a produce seria AK, cum ar fi: Ungaria, Polonia, România, Yugoslavia, China, Coreea de Nord s.a.

De-a lungul carierei sale militare, Mihail Kalaşnikov a primit mai multe medalii şi titluri pentru meritele sale. În 2009, cu ocazia împlinirii respectabilei vârste de 90 de ani, Kalashnikov a primit cea mai mare decoraţie a Rusiei. Mihail Kalaşnikov a decedat la vârsta de 94 de ani.

Mai citeşte şi: Unele evreice au obiceiul de a se rade în cap. Cine le obligă să facă asta?

Sursă foto: Shutterstock