Născut în comuna Zundert din Ţările de Jos, la 30 martie 1853, într-o familie din clasa mijlocie, Vincent van Gogh a început să picteze fără o pregătire în prealabil, după ce a avut diverse meserii nesatisfăcătoare. Operele lui geniale şi neobişnuite, care cuprind peisaje, natură sau portrete, au revoluţionat modul în care oamenii priveau arta, asta în timp ce pictorul se lupta cu episoade depresive şi alte tulburări mintale. Povestea sa de viaţă s-a ecranizat în mai multe pelicule cinematografice şi documentare: Lust for life (1956), The shock of the new (1986),  The life and death of Vincent Van Gogh (1987), Vincent and Theo (1990),  Van Gogh (1991), Painted With Words (2010), Loving Vincent (2017), At Eternity’s Gate (2018). 

Cel mai fericit an al său a fost la Londra

În 1873, pictorul a călătorit până la Londra, lucrând pentru un important dealer de artă, Adolphe Goupil, ce avea compania Goupil & Cie, scrie Biography.com. Câştiga un salariu considerabil, mai mare decât al tatălui său la acea vreme, şi s-a îndrăgostit de fiica proprietarului, Eugenie Loyer. Fericirea nu a ţinut mult, iar asta pentru că Eugenie i-a refuzat avansurile romantice explicându-i că este logodită în secret. A plecat la Paris, iar în anul 1876 a fost concediat de la locul de muncă, nefiind mulţumit de felul în care arta sa era tratată de către superiori. 

În mai puţin de 10 ani, a pictat aproape 900 de tablouri

Din noiembrie 1881 până în iulie 1890, Vincent a creat aproape 900 de tablouri. La vârsta de 27 de ani, şi-a abandonat cariera nereuşită ca negustor de artă şi s-a concentrat asupra picturilor. Neavând stabilitate financiară, a eşuat în a-şi plăti modelele pentru picturi (ţărani şi fermieri), aşa că a ales florile şi peisajele. 

Pictorul obişnuia să scrie mult 

A scris aproape atâtea scrisori câte tablouri a pictat. Artistul a compus aproape 800 de scrisori în viaţa sa, pe care le-a trimis, cel mai mult, fratelui şi prietenului său, Theo. 

Un singur tablou vândut în timpul vieţii sale

Nu a cunoscut faima ca pictor în timpul vieţii sale şi s-a luptat constant cu sărăcia. El a vândut un singur tablou înainte de moartea sa, “Podgoria Roşie” (1888), la preţul de 400 de franci în Belgia.

Doar lobul urechii a fost tăiat 

Multă lume crede că pictorul şi-a tăiat urechea stângă, însă şi-a rupt doar o parte din ea. Totul a dus la apariţia mai multor versiuni ale întâmplării. Unii istorici consideră că pictorul, după o ceartă cu un alt artist celebru (Paul Gauguin), şi-ar fi tăiat lobul urechii cu un aparat de ras şi i l-ar fi arătat unei prostituate, în timp ce alţii consideră că pictorul Gauguin i-ar fi rupt urechea lui Vincent. Astfel, a apărut tabloul “Autoportret cu urechea bandajată” (1889). 

Cel mai cunoscut tablou al său a fost creat într-un spital de psihiatrie 

“Noapte înstelată”, probabil cea mai faimoasă lucrare a artistului, a fost pictată într-un spital  psihiatric din Saint-Remy-de-Provence, Franţa, de la fereastra dormitorului său. A petrecut un an acolo (1889 - 1890) pentru a-şi reveni de la ultima criză nervoasă, cea cu tăiatul urechii. Tabloul face parte din colecţia Muzeului de Artă Modernă din New York. 

A murit la 37 de ani

La data de 27 iulie 1890, pictorul s-a împuşcat în piept. Nu au existat martori şi arma nu a fost niciodată găsită. Nu este clar unde anume s-a sinucis: fie în câmpul de grâu pe care l-a pictat, fie într-un hambar. A reuşit să se târască până la locuinţa sa, timp în care doi medici au avut grijă de el. Glonţul nu a putut fi îndepărtat, iar în ziua de 29, se stingea din cauza infecţiei rănii. Ulterior, Theo i-a scris o scrisoare surorii lor, Elizabeth: “În ultima corespondenţă pe care mi-a trimis-o cu patru zile înainte de tragedie, mi-a scris că <<face acelaşi lucru ca ceilalţi artişti pe care i-a iubit şi admirat>>. Lumea ar trebui să conştientizeze că a fost un mare artist care a coincis cu faptul că a fost şi un mare om. (...) Mulţi îi vor regreta moartea prea timpurie”. Câteva luni mai târziu, fratele său dispărea şi el din viaţă. 

FOTO Shutterstock.com