4 dezavantaje ale sistemului work from home și cum le poți gestiona eficient
Munca de acasă a devenit noua normalitate, pentru cele mai multe dintre companii, în ultimii ani. Deși capabilă să ofere un grad crescut de flexibilitate și confort, munca în sistem work from home a adus, de-a lungul timpului, și o serie de dezavantaje.
Studiile realizate în colaborare cu angajați ai companiilor care au adoptat un regim de lucru de acasă au identificat drept principale dezavantaje:
Izolarea socială
Izolarea socială reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă angajații care muncesc exclusiv din confortul propriei case. Lipsa interacțiunii sociale regulate poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții profesionale și personale a unui individ, generând sentimente de singurătate sau stări de anxietate.
Lipsa interacțiunilor fizice cu colegii de birou poate conduce la o rată a colaborării mai scăzută, reducând creativitatea și schimbul de idei și afectând motivația și performanța angajaților.
Un studiu realizat de Genesis Property, compania fondată de antreprenorul Liviu Tudor, relevă că peste jumătate dintre angajații respondenți preferă ca ședințele online să fie înlocuite de întâlniri în persoană. Același sondaj arată că 38% dintre angajați ar prefera să meargă mai des la birou, pentru a separa viața personală de cea profesională, iar 31% dintre aceștia asociază mersul la birou cu un plus de socializare. Realizând pericolul izolării sociale, angajații sunt tot mai dispuși să socializeze, să interacționeze cu ceilalți și să lucreze în spațiile de birouri.
Dificultatea în separarea vieții personale de cea profesională
Într-un mediu în care biroul și locuința coincid, separarea muncii de viața personală devine un proces dificil de gestionat, în special în momentele în care angajatul se confruntă cu un număr mare de sarcini sau termene limită strânse.
Disponibilitatea constantă și presiunea de a răspunde imediat solicitărilor profesionale pot conduce la suprasolicitare și la o scădere a calității timpului petrecut în afara muncii. În plus, lipsa unui mediu fizic distinct pentru lucru și deconectare face ca trecerea între activitățile profesionale și cele personale să fie mai fluidă și mai puțin clară. Astfel de aspecte cresc riscul de suprapunere a sarcinilor și responsabilităților, generând stres și anxietate.
Gestionarea acestei provocări impune trasarea unor limite clare și respectarea barierelor dintre viața personală și cea profesională. Prin urmare, este indicat ca angajatul să-și respecte pauzele și programul de lucru, evitând munca peste program. Totodată, crearea unui spațiu de lucru dedicat în locuință poate fi un instrument util în delimitarea muncii de activitățile personale. În plus, focusarea pe activități specifice de petrecere a timpului liber, care să-i ajute pe salariați să se relaxeze și să se deconecteze după o zi de muncă, este o altă tehnică importantă în delimitarea sferei personale de cea profesională.
Distragerile și lipsa de concentrare
Un alt impediment asociat cu lucrul de acasă este dificultatea de a menține concentrarea și de a evita distragerile de orice fel. Într-un mediu informal, în care sunt înconjurați de comodități și tentații personale, angajaților le poate fi dificil să se concentreze asupra sarcinilor profesionale.
Responsabilitățile casnice sau grijile personale, dar și lipsa monitorizării permanente sunt doar câteva dintre impedimentele care scad nivelul de atenție și, implicit, performanța angajaților.
Crearea unui spațiu de lucru dedicat și lipsit de distrageri, dar și stabilirea unui program de lucru clar, cu pauze regulate, sunt elemente care favorizează menținerea concentrării și evitarea factorilor perturbatori.
Dificultățile în comunicare și colaborare
Studiul citat anterior menționează că 21,5% dintre angajați ar merge mai des la birou, pentru a se bucura de o eficiență sporită. Această eficiență este strâns legată de modul de comunicare și relaționare cu ceilalți. În plus, lipsa interacțiunilor fizice și dependența de mijloacele de comunicare online pot afecta negativ procesele de lucru și relațiile profesionale.
Ședințele față în față sau sesiunile de feedback organizate în persoană aduc beneficii considerabile, sporind creativitatea și colaborarea în interiorul echipei. În situațiile critice, deciziile pot fi luate mai rapid, iar angajații sunt antrenați să colaboreze și să identifice soluții într-un timp mai scurt. Din acest punct de vedere, și limbajul nonverbal joacă un rol important, favorizând înțelegerea mai clară a mesajului și umanizând interacțiunile dintre membrii echipei.
Deși munca de acasă implică o serie de dezavantaje, menținerea unui echilibru între viața profesională și cea personală, prin identificarea și combaterea acestor impedimente, poate contribui la crearea unui mediu de lucru productiv și la îmbunătățirea calității vieții în ansamblu.
Sursă foto: Shutterstock