Ce este şi când apare demenţa
La nivel mondial, 47,5 milioane de oameni au fost diagnosticaţi cu o formă de demenţă şi în fiecare an apar 7,7 milioane de cazuri noi. Iată de ce este bine să ştii ce determină apariţia acestei maladii.
Datele statistice sunt îngrijorătoare,din 10 persoane care suferă de demenţă,două sunt diagnosticate şi doar una ajunge să primească medicaţie. Deşi demenţa afectează în principal persoanele în vârstă,nu este în mod necesar o consecinţă normală a îmbătrânirii. Această boală nu discriminează – este o afecţiune care poate afecta pe oricine indiferent de mediul din care provine,educaţie,stil de viaţă sau statut.
Ce este demenţa
Demenţa nu este o boală în sine,ci un termen utilizat pentru a descrie un grup de simptome care se produc atunci când celulele din creier nu mai funcţionează corespunzător. Acest proces are loc în diverse zone ale creierului,afectând modul în care gândim,memorăm şi comunicăm. Ce se întâmplă,de fapt,este un proces de deteriorare a celulelor din creier. Această deteriorare afectează abilitatea acestora de a comunica între ele – iar atunci când celulele nu pot comunica normal,gândirea,comportamentul şi sentimentele pot fi afectate.
Creierul este format din mai multe regiuni distincte,fiecare fiind responsabilă de anumite funcţii (ca de exemplu,memoria,judecata şi mişcarea). Când celulele dintr-o anumită zonă sunt deteriorate,regiunea respectivă nu-şi mai poate îndeplini funcţiile în condiţii normale.
Are mai multe forme
Sunt diferenţiate multiple forme ale demenţei,în funcţie de zona din creier afectată. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă şi reprezintă 60-70% dintre cazurile diagnosticate. Alte forme des întâlnite includ demenţa vasculară,demenţa cu corpi Lewy (agregate anormale de proteine care se dezvoltă în interiorul celulelor nervoase) şi o categorie de afecţiuni care contribuie la demenţa frontotemporală (degenerarea lobului cerebral frontal). Graniţele dintre diferitele forme de demenţă nu sunt clar delimitate şi deseori apar forme mixte.
Nu există,cel puţin pentru moment,tratamente care să reverseze sau măcar să oprească afecţiunile degenerative ce cauzează demenţa – deşi unele tratamente pot ajuta oamenii să îşi gestioneze mai bine simptomele,nu există tratamente care să încetinească sau să stopeze progresia unor boli precum Alzheimer.
Cum poate fi combătută
Există,totuşi,o serie de studii clinice în desfăşurare care investighează modul în care anumite substanţe pot avea un impact asupra progresului demenţei. Se pune un accent deosebit pe un neurotransmiţător numit acetilcolină,foarte important pentru susţinerea memoriei la nivelul creierului. Alte medicamente încearcă să ţintească modificările proteice specifice care apar în cazurile de demenţă pentru a opri evoluţia bolii. De exemplu,există anumite medicamente care încearcă să înlăture excesul de astfel de proteine din creier. În practica generală sunt disponibile doar medicamente care fac obiectul unor teste experimentale ca parte a unor studii clinice restrânse. Din nefericire,nu s-a demonstrat faptul că aceste medicamente pot încetini sau opri complet boala,ceea ce evidenţiază nevoia urgentă de medicamente şi necesitatea realizării de progrese în modificarea evoluţiei demenţei.
Conform Societăţii Române de sprijin a vârstnicilor şi suferinzilor cu afecţiuni de tip Alzheimer,demenţa apare 1 din 15 persoane de peste 65 de ani şi la 1 din 4 persoane de peste 85 de ani. În România,peste 1.500.000 de persoane sunt afectate de demenţă direct sau indirect.
