Ce legături a avut George Enescu cu Partidul Comunist şi ce mari compromisuri i-au pătat imaginea

Considerat cel mai mare compozitor al României, George Enescu a avut o relaţie privilegiată cu regimul comunist. Deşi intelectualii au fost "vânaţi" de comunişti, după ce au venit la putere, Enescu a făcut trei mari compromisuri care l-au ajutat în carieră, dar care i-au pătat imaginea.

Considerat cel mai mare compozitor român din toate timpurile, George Enescu (1881-1955) nu are o biografie onorabilă. El beneficiază şi azi de un cult al personalităţii moştenit de la politica culturală a regimului comunist. Istoricii au descoperit în arhive că muzicianul a fost colaborator al regimului comunist instalat în România în 1945, cu sprijinul armatei sovietice.

Povestea zbuciumată a ultimilor ani din viaţa artistului este subiectul primului dintre cele cinci episoade ale seriei documentare ce scoate la lumină momente uluitoare din istoria recentă a României. Emisiunea va fi transmisă din 21 februarie, duminica, de la 16.30, la TVR 1.

Primul episod, „Omul şi timpul”, îl are în centrul atenţiei pe cel mai important muzician român. Regimul comunist proaspăt instaurat la Bucureşti după cel de-al Doilea Război Mondial a încercat, cu orice preţ, să-şi consolideze puterea. Şantajul, corupţia, minciuna şi ameninţările erau armele principale ale unui război pe timp de pace. George Enescu a fost, alături de alţi intelectuali români, ţinta acestui nou tip de război subversiv şi de uzură.

Imediat după 1946, afacerea Enescu a devenit una dintre principalele mize propagandistice ale statului comunist. În ţară, el era prezentat, în mod eronat, drept „fiul simplu al neamului, apostol al sărăciei şi al luptei de clasă”. Iar ca destinul acestui rătăcitor prin lume să se împlinească, el trebuia să se reîntoarcă în ţara lui, Republica Populară Română. Prins între voinţa familiei şi propria sa slăbiciune, George Enescu a făcut trei mari compromisuri în raport cu noul regim de la Bucureşti: a acceptat să participe la alegerile trucate din 1946, pe listele Blocului Naţional Democrat, a făcut un turneu în URSS şi a devenit sub-şeful secţiei de muzică al ARLUS (Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică).

Astfel începea povestea zbuciumată a ultimilor 9 ani din viaţa muzicianului George Enescu, devenit, fără voia lui, o afacere de stat. Continuarea ei o vom afla în prima ediţie a seriei „Omul şi timpul”, difuzată la TVR 1 duminică, 21 februarie, de la ora 16.30.