Ce nu ştiai despre corpul uman! Reacţia uimitoare petrecută în timpul febrei

Puţine lucruri din acest univers sunt la fel de fascinante precum este corpul nostru. Cu toate că este o minune a naturii, omul petrece foarte puţin timp gândindu-se la asta. Aşa-i că vrei să mai afli câteva detalii interesante despre trupul tău?

E nevoie doar de un intrus minuscul, cum ar fi particulele de praf sau de polen, care să intre în contact cu mucoasa nazală, pentru a declanşa un strănut venit, parcă, din senin. Ce se întâmplă, de fapt? Senzorii aflaţi la nivelul firelor de păr din nări trimit semnale celulelor nervoase senzitive. În urma acestei acţiuni, sistemul nervos contractă în mod brutal muşchii responsabili cu expirarea, pentru a expulza aerul din plămâni. Acest lucru provoacă strănutul, în acelaşi timp cu o mişcare musculară generală: închidem ochii şi scuturăm capul. Strănutul este, aşadar, un reflex de apărare, de expulzare a corpurilor străine.

Frisoanele sunt primele semne care anunţă o eventuală febră. Sau, mai exact, momentul în care temperatura corpului creşte, pentru că organismul încearcă să lupte împotriva unei infecţii virale sau bacteriene. Este vorba despre un mecanism de apărare – mulţi germeni nu mai sunt activi la temperaturi de 38 sau de 39 de grade Celsius. Frisoanele şi febra, aşadar, accelerează funcţiile fiziologice ale corpului uman, pentru a aduce cât mai repede agenţii defensivi ai organismului la locul infecţiei.

Când dormim, muşchii noştri par a fi paralizaţi. Câteodată, însă, creierul se alarmează din cauza acestei stări normale şi trimite un semnal pentru trezirea muşchilor, producând tresărirea. Acest lucru atrage o altă senzaţie comună: aceea de cădere în gol. Senzaţia se petrece din cauză că muşchii noştri paralizaţi devin din nou activi înainte ca noi să redevenim pe deplin conştienţi, de unde şi acea tresărire.

Oamenii sunt mai înalţi cu circa 1 cm dimineaţa decât seara. Poţi verifica acest lucru măsurându-te în aceste două perioade ale zilei. Cum este posibil? Cartilajul din sistemul osos se comprimă în timpul zilei, din cauza forţei gravitaţionale. Când dormim, însă, coloana vertebrală se întinde, iar noi ne trezim, din nou, mai înalţi.

Aşa cum era de aşteptat, inima este organul din corp care munceşte cel mai mult. Nu ne referim la partea legată de emoţii, aşa cum i s-a dus vestea. Inima omului nu se odihneşte. Ritmul cardiac obişnuit este de circa 100.000 de bătăi pe zi, ceea ce ne duce la aproximativ 35 de milioane de bătăi pe an. Mai mult, cercetătorii susţin că, în timpul vieţii, inima unui om poate bate de 2,5 miliarde de ori.

FOTO Shutterstock.com