Indiferent de părerea generală despre viaţa de apoi (sau de lipsa acesteia), nu pot fi negate dezvăluirile a numeroşi oameni, care susţin că au avut viziuni sau au experimentat cum e să fii în afara corpului, după oprirea inimii. Scepticii combat în mod cert aceste declaraţii, cu privire la viaţa de dincolo, dar cercetătorii le acordă le credit; aceştia au descoperit că majoritatea mărturiilor legate de moarte tind să aibă teme comune: senzaţia de părăsire sau revenire în corp, sentimentul de pace, lumini strălucitoare şi întâlniri cu spirite sau cu oameni. În prezent, există, medical vorbind, o diferenţă clară între moartea clinică (fără respiraţie sau puls, dar când se poate efectua, totuşi, resuscitarea) şi moartea biologică. Chiar şi cinicii se cutremură când aud ce spun oameni care au fost în moarte clinică sau foarte aproape de ea. Iată trei mărturii care te vor pune pe gânduri!

Chirurgul Tony Cicoria a zis că a avut parte de „Cel mai glorios sentiment‟

În 1994, chirurgul ortoped Tony Cicoria şi-a sunat mama de la un telefon public, în timpul unei excursii la o casă de vacanţă. Închiseseră, dar el avea încă telefonul în mână, când s-a simţit străpuns de un fulger albastru. Nu şi-a dat seama că afară era o furtună de fulgere. Şi-a simţit, confuz, trupul zburând înainte şi înapoi. Cicoria a spus că s-a întors pentru a-şi vedea propriul corp întins pe pământ. „Sunt mort‟, se gândi el. Nu simţi nicio durere, nici un extaz, nimic. Constata un fapt.

După ce a văzut o femeie cum încerca să îl resusciteze, Cicoria s-a îndreptat, plutind, spre copiii, aflaţi la etaj, care îşi pictau feţele şi şi-a dat seama că erau bine. „Apoi ,am fost învăluit de o lumină alb-albăstruie şi de... un sentiment enorm de bunăstare şi pace‟, a spus el pentru publicaţia New Yorker. „Mi-am spus că acesta este cel mai glorios sentiment pe care l-am avut vreodată şi apoi m-am întors‟ - după un timp, medicul reînviat a simţit nevoia să înveţe să cânte şi să scrie muzică pentru pian.