De ce a refuzat Einstein să devină preşedintele Israelului. Motivul invocat avea de-a face cu inteligenţa sa

Ca deţinător al premiului Nobel şi creator al celei mai cunoscute ecuaţii, faimosul fizician avea un CV impresionant, care-l recomanda pentru cea mai înalt funcţie în stat. Totuşi „Părintele relativităţii” a refuzat politicos asemenea poziţie atunci când i s-a propus să devină cel de-al doilea preşedinte al Israelului.

Primul preşedinte al Israelului, Chaim Weizmann, spunea că Albert Einstein era “cel mai mare evreu în viaţă”, aşadar, după moartea primului om în stat, pe 9 noiembrie 1952, se întrevedea un singur succesor care merita să preia cârma Israelului. Cu toate astea, Einstein n-a fost interesat de propunerea primită.

După moartea preşedintelui Chaim Weizmann, în 1952, Ambasada Israelului a trimis, pe 17 noiembrie, o scrisoare reputatului fizician Albert Einstein, în care i se oferea, în mod oficial, preşedinţia Israelului.

În scrisoarea oficială era stipulat faptul că faimosul evreu trebuia să se mute la Israel pentru a-şi desfăşura activitatea în calitate de preşedinte, fiind precizat, în acelaşi timp, că îndatoririle sale nu l-ar fi împiedicat să-şi continue cercetările în domeniul fizicii.

“Primul ministru mă asigură că, în aceste circumstanţe, facilitatea şi libertatea de-a continua munca ştiinţifică vor fi aprobate de guvern şi de un popor conştient de semnificaţia majoră a muncii depuse de dumneavoastră”, a scris Abba Ebban, un diplomat israelian, în scrisoarea oficială.

Pentru Einstein, care avea atunci 73 de ani, ar fi fost o alegere binevenită, facilă. În plus, în calitatea sa de profesor de orgine germană, care a găsit refugiu în Statele Unite după venirea la putere a lui Hitler şi care a devenit, astfel, avocatul evreilor persecutaţi de nazişti, ar fi fost funcţia care i s-ar fi potrivit cel mai bine. “Ca preşedinte, ar putea să desluşească şi matematica economiei noastre şi să ne ofere câteva soluţii”, spunea un statistician în revista TIME.

Cu toate astea, Einstein a refuzat oferta generoasă pe care a primit-o. Motivul invocat de cel al cărui nume e sinonim cu geniul a fost faptul că fizicianul nu se considera calificat pentru asemenea funcţie, nu credea că avea să se descurce ca preşedinte. Hm, genialul fizician chiar n-ar fi fost în stare să născocească soluţii la problemele apărute, nu l-ar fi dus mintea pe cel mai deştept om din lume să găsească cele mai bune alegeri?! N-avea el oare inteligenţa necesară pentru a se descurca cu brio în orice fel de ipostaze? Ei bine, el a considerat că nu. Iar, la cauza refuzului său a adăugat şi vârsta lui înaintată, lipsa experienţei şi incapacitatea lui de-a se descurca în relaţia cu oamenii.

“Toată viaţa mea am avut de-a face cu chestii obiective, drept urmare îmi lipseşte cu desăvârşire capacitatea de-a relaţiona cu oamenii şi experienţa în gestionarea relaţiilor cu cei din jur”, a scris acesta în scrisoarea sa de refuz.

Şi, chiar dacă a fost vehement în refuzul său, Einstein a sperat ca neacceptarea funcţiei de preşedinte să nu-i afecteze relaţia pe care o avea cu comunitatea evreiască, o conexiune percepută de el ca pe „cea mai puternică legătură umană” a sa.