Învăţăturile Părintelui Arsenie despre iubire

După moartea Părintelui Arsenie Papacioc, sute de persoane au trecut pragul Mănăstirii "Sfânta Maria" din Techirghiol pentru a-i aduce un ultim omagiu.

Duhovnicul a trecut la Domnul marţi,19 iunie,şi a fost condus astăzi pe ultimul drum. De-a lungul timpului,a primit la el şi a ascultat zeci de mii de oameni. Pentru fiecare avea un sfat. Tot ceea ce făcea pentru credincioşii care străbăteau sute de kilometri pentru a-l întâlni făcea din dragoste. Citeşte în cele ce urmează câteva fragmente din predicile sale despre dragoste şi familie!

Despre căsătorie

"Dragii mei, o căsnicie se poate întemeia numai pe o iubire adevărată, pentru că o femeie care se căsătoreşte va naşte şi renaşte apoi copilul, prin educaţie. Deci trebuie să fie foarte pregătită. Frumuseţea o să se mai schimbe, dar trebuie să rămână mai departe frumuseţea creştină din fiecare. Asta e verigheta, care se şi dă: iubirea unuia pentru celălalt, care nu are nici început, nici sfârşit.

Trebuie să simţi că celălalt este pentru tine. Există o forţă nevăzută în tine, cu care simţi că acesta este… cel ce este. Căsătoria în sine trebuie să se facă după cum spune proverbul: ori bine, ori deloc, fiindcă este în slujba unui ideal, nu în slujba plăcerilor. În caz contrar, este doar o pierdere de timp.

Dacă aceia ce se căsătoresc nu cred în Dumnezeu, nu există niciun fel de siguranţă a unui viitor împreună. Scopul căsătoriei este stimularea reciprocă spre mântuire. Ai văzut că are un defect? Completează cu sfatul şi comportamentul tău, să-şi îndrepte defectul."

Despre rostul bărbatului şi al femeii în căsătorie

"Femeia a fost roabă mii de ani. Datorită Sfântului Constantin s-a dat libertate femeii, prin Edictul de la Milan, să nu mai fie omorâtă şi surghiunită fără judecată, dar tot a rămas, s-a transmis dintr-o generaţie în alta o teamă a femeii faţă de bărbat.

Femeia înseamnă „împărăteasă dăruitoare”. Ea este extraordinară în creaţia lui Dumnezeu. Destinul întregii omeniri depinde de cuvântul Fecioarei Maria şi Ea este o femeie care a deschis porţile veşniciei şi libertăţii în lume. De aceea, femeia trebuie cu orice chip respectată, pentru că dacă dumnezeirea ar întreba ce e omenirea ar întreba maternitatea, nu paternitatea. E păcat ca femeia să fie murdărită fără scopuri, fără idealuri.

Deşi la taina cununiei se spune femeii să asculte de bărbat, i se zice şi bărbatului s-o iubească, pentru că altfel nu-l va asculta. El este răspunzător de îndărătnicia ei. Dacă nu e iubită, ea nu trebuie să-l asculte. Femeia nu e numai o jucărie de pat sau o jucărie de bucătărie. Ea, cu gingăşia ei, este liberă să nu asculte la infinit de un nepăsător."

Despre viaţa de familie

"Dacă este iubire, toate lucrurile se rezolvă de la sine. Bărbatul şi femeia se uită unul la altul şi ştiu ce au de făcut. Bărbatul este cap femeii în sensul unei armonii care trebuie să existe, respectându-se îndeletnicirea fiecăruia. Dacă bărbatul este capul, femeia este tot cap. Trebuie să se supună unul faţă de altul, fiindcă sunt foarte dese situaţiile în care bărbatul o întreabă şi-şi ascultă femeia.

Ei trebuie să se iubească. Iubirea răspunde la toate întrebările. Iubirea aduce prunci, care dau valoare nemaipomenită căsniciei şi dau unitate familiei. În privinţa copiilor, ei trebuie educaţi de mici, pentru a le imprima în suflet ideea de Dumnezeu cu orice chip, ca să crească în învăţătura creştină. Cea mai bună metodă este blândeţea, pentru că, folosind asprimea, copilul te ascultă de frică, dar dacă te porţi cu blândeţe învăţătura ta îi rămâne pe viaţă. Este important şi să-i dai exemplu de viaţă. Copilul învaţă şi din faptele tale."

Despre avort

"Avortul este printre cele mai mari păcate posibile. A ucide un copil în pântece este mult mai grav decât a omorî un om botezat. Cu niciun chip să nu faci avort, indiferent ce s-ar întâmpla! Cu niciun chip n-ai voie să ucizi! Aceste fiinţe sunt date de Dumnezeu. Copilul, odată zămislit, are drept de cetăţean. Sufletul este în el, oricât de mic ar fi. Mai întâi, nu ştii pe cine ucizi, apoi ucizi pe cineva care nu se poate apăra şi mai mult, ucizi un prunc nebotezat. Femeia care este forţată de bărbat să facă avort se poate şi despărţi. Sunt patru motive pentru care se pot despărţi, printre care şi acesta: dacă te omoară duhovniceşte celălalt."

Celelalte trei motive de divorţ admise de Biserică sunt:cele care provoacă moartea religioasă,cele care provoacă moartea fizică parţial şi cele care provoacă moartea civilă (declararea unui soţ ca dispărut,anularea unei căsătorii prin hotărâre judecătorească).

"În ceea ce priveşte oprirea de la Sfânta Împărtăşanie a femeilor care au făcut avorturi, eu n-am depăşit trei ani, dacă se căiesc din toată inima. Şi se căiesc! Dar, mai mult decât a canonisi, le arăt cu orice chip marea greşeală pe care au făcut-o. Copiii aceştia lepădaţi ne văd şi este încă timp să plângem şi să cădem cu faţa la pământ."

Despre iubirea pentru aproapele

Iubiţi mult,iubiţi frumos,iubiţi rana şi pe cel care a făcut rana. Nu are nevoie Dumnezeu de tic-tic,tic-tic şi la inimă nimic. Are nevoie de prezenţa ta continuă. Nu trebuie să-ţi pierzi relaţia cu Domnul. El ne-a creat,ne-a îmbogăţit,ne-a făcut frumoşi. Jertfa pentru ceilalţi este o dovadă de iubire.

Săracul nu întinde mâna ca să-i dai,ci îţi întinde Împărăţia Cerurilor şi tu n-o vezi. Tu ce faci? Cauţi banul cel mai mic şi dacă nu-l ai,zici că n-ai. Uiţi că tot ce dai,însutit se întoarce. Să îndrăznească cineva să spună că a dat şi a murit de foame după aceea. Dumnezeu îţi dă la măsura credinţei tale şi ca să dai mai departe. Dacă ai un ban nu e numai al tău.

Şi nu e vorba doar de un sărac,ci şi de un coleg sau un prieten. Zâmbeşte-i puţin,pentru că el săracul s-a încruntat. Jertfeşte-te permanent! Nu este niciodată nimeni degeaba lângă tine. El este cu ştiinţa lui Dumnezeu,ca tu să-l ajuţi. Este o mare greşeală să cerţi pe unul sau pe altul! Îl rabda Dumnezeu şi pe acela şi de aceea l-a pus în calea ta,ca să-l rabzi şi tu şi să te încununezi!