Obiceiuri de Înviere
O prietenă de-a mea ar spune că, în Maramureş, până şi lumina de Paşte este altfel. Experimentezi alte emoţii. Cu alt aer. Greu de descris în cuvinte. Ţara Maramureşului nu este basm şi nici poveste. Imagini rupte, inegale şi inexacte, dar adunate într-un puzzle perfect ceea ce înseamnă astăzi locul unde, dacă ai fost odată, sigur ai să revii.
Dacă ţi-ai propus să petreci sărbătorile de Paşte în ţara Maramureşului,n-am cum să te numesc decât o norocoasă. Nu trebuie să alegi o anumită destinaţie,o anumită localitate. Oriunde eşti binevenită. Fie că este Rozavlea,Ieud sau Săpânţa vei simţi cu adevărat ce înseamnă Paştele,cu tradiţiile şi orânduirea acestor zile sfinte.
Maramureşul în strai de Sărbătoare
După ce în noaptea de Înviere toată comunitatea asistă la Liturghie (în nelipsitul strai popular),fiecare familie se îndreaptă spre case pentru masa plină cu bucate tradiţionale. „Stâlpul“ casei serveşte fiecare membru al familiei cu Paşti mai întâi,apoi se ciocnesc ouăle,dar numai cap în cap. Apoi ospăţul poate să înceapă. A doua zi de dimineaţă,familia,îmbrăcată în straie de sărbătoare,merge din nou la biserică. Este obligatoriu ca fiecare membru al familiei,înainte să plece din casă,să se spele cu apă rece proaspătă pe faţă. Dar şi pregătirea acesteia necesită un anumit ritual. E nevoie de un vas mare cu apă în care se pune un ouroşu şi un bănuţ de argint sau o simplă monedă. Semnificaţia bănuţului de argint este cea a curăţării,care,după cum spun localnicii,el singur poate cu adevărat stârpi toate relele. Oul roşu este simbolul sănătăţii şi este pus în apă pentru ca fiecare membru al familiei să fie roşu în obraz şi ocolit de boli în anul care vine.
Citeşte şi:
Miracolul Luminii de la Ierusalim
Părintele Onu,preot pentru surdomuţi
Tărâmul de vis al Bucovinei
Spre deosebire de Crăciun,Paştele,atât în Bucovina cât şi în întreaga ţară,nu înseamnă un ospăţ în adevăratul sens al cuvântului. După cel mai lung şi greu post al anului,creştinii se află în faţa a mai puţine feluri de mâncare,nelipsind însă mielul în ciorbă sau stufat,cozonacul şi pasca. În dulcele grai moldovenesc,există şi o vorbă:„Crăciunul este sătul,iar Paştele este fudul“.
Bucovineanul e om liber şi puternic,iar firea lui se regăseşte în aproape orice obicei legat de Sfânta sărbătoare a Învierii. Nu-i bine să fii bucovineanşi să cazi pe drumul spre biserică,în noaptea de Înviere. E semn că vei avea mari probleme în acel an. Se zice în Bucovina,că orice dorinţă îţi exprimi în noaptea de Înviere,ea ţi se va împlini pentru că în această noapte sfântă se deschid porţile cerului,iar Dumnezeu îţi va dărui ceea ce-ţi doreşti. Dacă maramureşenii se spală în apă neîncepută în prima zi de Paşti,bucovinenii o fac imediat după ce s-au întors de la slujba de Înviere. Semnificaţia bănuţului se schimbă şi ea în zona Bucovinei. El simbolizează bogăţia şi curăţenia de peste an.
Ostrovul constănţean
Ostrovul e unul din cele mai vechi sate de la noi din ţară. Oamenii,vecini cu balta (Dunărea-n.r) şi cu Păcuiul lui Soare,sunt molcomi pregătiţi oricând să primească musafiri. Tanti Anica mă lămureşte cum e cu obiceiurile prin partea asta de ţară:„În noaptea de Înviere cei care au morţi în familie dau câte un cocoş alb pentru fiecare suflet drag care a părăsit lumea asta. Păsările se dau preotului împreună cu o pungă,aşa cu ce-l lasă sufletul şi acesta citeşte un pomelnic la sfântul altar. Apoi,cocoşii sunt împărţiţi dascălilor ori oamenilor nevoiaşi. De pomană! “ Şi se mai respectă ceva în partea asta de ţară:nu se poate să înghiţi Paştile fără o gură de brânză şi niscaiva carne de peşte. Sfinţite şi ele,bineînţeles. Brânza pentru ca să ai tenul alb,iar peştele ca să fii uşor ca el.
