COVID-19: 4 zile la muncă, 10 zile acasă. Un posibil scenariu pentru a evita un nou val de îmbolnăviri în lume

Oamenii de ştiinţă iau în calcul mai multe variante pentru a preveni un nou val de îmbolnăviri cu noul coronavirus şi pentru a susţine activitatea economică, bazându-se pe rezultatele mai multor studii privind această pandemie. Un posibil scenariu ar putea fi cel în care vom lucra patru zile la locul de muncă, în timp ce următoarele zece le vom petrece acasă.

Primul scenariu 

Ari Ulon, biolog în cadrul Institutului de Ştiinţă din Israel, este cel care a fost delegat de echipa lui să prezinte ideea, recent, la una din seria de conferinţe organizate, la nivel mondial, de TED, o organizaţie non-profit ce promovează discuţiile din domeniul ştiinţific, al educaţiei, tehnologiei şi altele. 

Cercetătorii israelieni au observat că pacienţii infectaţi cu noul coronavirus nu au prezentat simptome decât după cel puţin trei zile de la infectare (perioada latentă), iar odată ce simptomele au apărut, majoritatea pacienţilor au fost consideraţi contagioşi în următoarele zece zile. Cu alte cuvinte, biologul israelian a sugerat că ciclul 4-10 poate fi o soluţie eficientă, mai ales că fiecare va avea dreptul să lucreze.

Potrivit cercetătorului, un program de muncă va arăta în felul următor, divizând populaţia în două grupuri: când grupul A va fi în a patra zi de autoizolare, grupul B va începe lucrul. Nu doar că grupurile nu se vor întâlni, dar vor fi testaţi doar o dată la două săptămâni, ceea ce face ca testările să fie mai cumpătat folosite. 

Şcolile ar putea face ca elevii să participe patru zile consecutive la fiecare două săptămâni, adică în aceleaşi zile în care părinţii pleacă la muncă. De altfel, afacerile ar funcţiona aproape continuu, alternând între două grupuri de lucrători.

Un exemplu de stat care ar putea urma această recomandare este Noua Zeelandă. Premierul, Jacinda Ardern, a anunţat într-un live pe reţeaua de socializare Facebook că această variantă ar putea ajuta turismul pe plan naţional. 

Al doilea scenariu: autoizolarea persoanelor între 30 şi 49 de ani, doar în proporţie de 50%, în timp ce restul populaţiei respectă distanţarea socială 

Cercetătorii de la Universitatea Harvard, SUA, au stabilit recent că autoizolarea unei anumite categorii de persoane (în proporţie de 50%) combinată cu distanţarea socială, ar putea fi la fel de eficientă ca recomandarea în care toată populaţia unei ţări ar trebui să intre în autoizolare.

Specialiştii au descoperit că efectele au avut un impact mai mare atunci când persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani au respectat recomandarea de autoizolare comparativ cu persoanele în vârstă de 70 de ani cărora li s-a cerut să facă acelaşi lucru. Motivul este că aceste persoane între 30 şi 49 de ani au unele dintre cele mai mari anturaje. Cu alte cuvinte, aceştia au copii, merg la lucru, au grijă de părinţi, ies cu prietenii sau cu colegii. 

Al treilea scenariu: o perioadă de autoizolare mai mare decât una cu relaxări sociale (50-30)

Într-un nou studiu, apărut în Jurnalul European de Epidemiologie, cercetătorii au sugerat că este nevoie de o perioadă de autoizolare mai mare decât perioada de relaxare socială. Ei au luat în calcul două variante, şi anume după o perioadă de autoizolare strictă de 50 de zile, să urmeze 30 de zile de relaxare socială sau posibilitatea de a avea 50 de zile cu măsuri mai atenuante, care ar include şi distanţarea socială, urmată de 30 de zile de relaxare socială. 

Cercetătorii au descoperit că prima strategie ar avea ca rezultat aproximativ 130.000 de decese în cele 16 ţări analizate pe parcursul a 18 luni. A doua strategie ar avea ca rezultat 3,5 milioane de decese şi supraaglomerare în unităţile medicale, pe parcursul a 18 luni.

FOTO: Shutterstock.com