Cele mai grele ierni pe care le-a avut România în ultimul secol. Câţi metri au avut nămeţii
Nici iernile nu mai sunt ce-au fost odată! Din ce în ce mai des în ultimii ani, iernile sunt lipsite de zăpezi. În trecut însă, ţara noastră s-a confruntat cu nămeţi de câţiva metri, când nu numai armata, ci şi oamenii de rând au fost chemaţi la deszăpezire.
Lipsa zăpezii are diverse implicaţii, de pildă, asupra agriculturii. Astfel, recoltele au de suferit din cauza faptului că nu există un strat protector care să protejeze culturile de toamnă. Mai mult, iernile sunt din ce în ce mai călduroase. Potrivit Hotnews, „rămâne în istorie ziua de 16 februarie 2016 când au fost 25,7 grade la Bucureşti Filaret şi 25 la Ploieşti, Târgoviste şi Buzău”.
În trecut, România a avut câteva ierni deosebit de reci. În ţara noastră, adevăraţi poli ai frigului sunt considerate localităţile Braşov, Miercurea-Ciuc, Topliţa, Gheorgheni şi Întorsura Buzăului. În aceste zone, de obicei, sunt înregistrate cele mai scăzute temperaturi pe timp de iarnă.
Iernile deosebit de friguroase din ţara noastră
Una dintre iernile grele care s-au abătut peste România este cea din 1929. Zăpada şi viscolul au dus la amânarea alegerilor parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat. În ediţia din 11 februarie 1929, Gazeta Transilvaniei relata despre poveştile unor mecanici, care, din cauza degerăturilor, au fost spitalizaţi. Cu temeperaturi de -24 de grade Celsius, oamenii îngheţau în case sau pe şosele. Sute de oameni şi-au pierdut viaţa în acea iarnă friguroasă. Şcolile au fost închise, iar activitatea de încorporare a recruţilor a fost întreruptă.
O altă iarnă de referinţă prin extremele negative de temperatură este cea din 1941-1942. Pe 25 ianuarie 1942, în staţia de la Bod (Braşov) s-au înregistrat -38 grade Celsius. În fiecare noapte din intervalul 15-18 ianuarie, temperaturile de la această staţie au fost de -25 grade Celsius. Şcolile, magazinele şi fabricile au fost închise, iar trenurile au rămas înzăpezite. Soldaţii au primit sarcina de a împărţi lemne populaţiei. Cel mai friguros oraş a fost Braşovul. Iarna din 1942 nu a afectat numai România, ci şi multe alte zone din Europa.
O iarnă care s-a remarcat prin intensitatea viscolului este cea din 1954, când vântul a atins în Bucureşti o viteză de 126 kilometri la oră. Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, stratul de zăpadă măsurat la Călăraşi avea 173 cm. Iarna din 1954 a rămas cunoscută în istorie ca „marele viscol”. În sud-estul ţării, troienile au atins şi 5 metri înălţime, fiind nevoie de intervenţia forţelor armate pentru deszăpezire, la această acţiune participând, de asemenea, şi numeroşi civili. De astfel, a fost o mobilizare exemplară a oamenilor, care au înţeles că fără un efort comun riscau să moară de foame sau de frig în case. În ziarul „Scînteia” se amintea cetăţenilor că au „datoria patriotică de a răspunde cu însufleţire chemării sfaturilor populare, contribuind la asigurarea normalizării circulaţiei şi aplicând cu stricteţe măsurile adoptate în ceea ce priveşte economia de apă şi curent electric”.
Foto: Shutterstock, historia.ro, adevarul.ro
