Ciuma din vremea lui Iustinian, pandemia cu efecte devastatoare

Una dintre cele mai grave pandemii din istorie este cea cunoscută sub numele de Ciuma lui Iustinian. Molima a decimat Constantinopolul şi s-a răspândit rapid în Europa, Asia, Africa de Nord şi Arabia.

Iustinian I (cel Mare) a ajuns pe tronul Imperiului Roman de Răsărit în anul 527. În anul 541, Constantinopolul a fost lovit de prima pandemie din istorie, cunoscută ca „Ciuma lui Iustinian”. Molima a făcut ravagii în zona mediteraneană, afectând populaţia de pe trei continente: Africa, Europa şi Asia.

Pandemia a fost cauzată de Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciumă, o boală infecţioasă foarte contagioasă. Yersinia pestis infectează unele animale, mai ales rozătoarele, fiind transmisă la oameni de purici. Boala a fost adusă de corăbiile care transportau grâu din Egipt. Potrivit relatărior lui Procopius, ciuma s-a răspândit cu repeziciune, făcând ravagii în rândul populaţiei.

Câţi oameni au murit

Chiar împăratul Iustinian s-a îmbolnăvit de ciumă, dar a supravieţuit. La apogeul pandemiei, 10.000 de oameni mureau în fiecare zi din cauza bolii. Cele mai multe cadavre ajungeau în gropi comune sau putrezeau pe străzi. De asemenea, trupurile fără viaţă erau urcate pe vase şi aruncate în mare, sfârşind înapoi pe ţărm, aduse de valuri.

Numărul victimelor este imposibil de stabilit cu precizie, mulţi istorici estimează că Ciuma lui Iustinian a ucis între 25 şi 50 de milioane de oameni sau aproape 50% din toată populaţia planetei la acea dată. Numărul mare de victime se explică prin faptul că nu existau atunci măsuri concrete de prevenire a îmbolnăvirilor, singurele gesturi adoptate fiind evitarea bolnavilor.