Frumoasa şi Bestia, inspirată dintr-un mit grecesc. Cum se aseamănă cele două poveşti?

Disney şi-a bazat întotdeaunea, în mod direct sau indirect, filmele de animaţie pe poveşti din literatura universală sau mituri care au rezistat secole întregi, spre încântarea publicului actual de toate vârstele.

Adesea, producătorii şi regizorii hollywoodieni au fost nevoiţi să schimbe puţin versiunile întunecate ale poveştilor precum "Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici", "Cocoşatul de la Notre Dame" şi "Pinocchio." Un alt exemplu poveste preluată dintr-una veche de când lumea este "Frumoasa şi Bestia", din 1991, bazată pe cartea, din 1740. Autoarea franceză Gabrielle-Suzanne de Villeneuve, care a scris povestea orginială, s-a inspirat şi ea din mitologia grecească pentru a crea una dintre cele mai frumoase poveşti nemuritoare.

Villeneuve a avut ca sursă de inspiraţie "Cupid and Psyche", care fusese scris în secolul al doilea A.D. de scriitorul Apuleius, autor care a inclus povestea respectivă într-un roman de-o întindere mai largă, denumit "Metamorphoses".

După cum stă scris în acea carte, Belle (sau "Frumoasa", după cum e denumită în povestea originală) şi Psyche sunt două dintre cele trei surori dintr-o familie anume, cele mai frumoase. Ambele sunt forţate să aibă de-a face cu o creatură cu care şi-ar fi dorit să nu aibă nimic de-a face. Pe parcursul desfăşurării intrigii, Belle ajunge după gratii, la ordinul Bestiei, în încercarea de a-şi salva tatăl ţinut prozonier.

În tot acest timp, Bestia o cere în căsătorie pe Frumoasă, iar ea refuză iniţial, dar ajunge să prindă drag de personajul odios. Ştim cu toţii povestea actuală, însă, în cea grecească, Venus devine geloasă şi îşi doreşte ca fiul ei, Cupid, s-o facă pe Psyche să se îndrăgostească de “cea mai urâtă creatură” posibilă, care ar fi fost un şapte înaripat.

Îndrăgostit, Cupid n-o ascultă pe mama lui şi, drept urmare, o bagă după gratii pe Psyche şi n-o vizitează la închisoare decât pe întuneric, lucru care o determină pe prizonieră să creadă că el era acel monstru îngrozitor. De fapt, aflase de cumplitul lui destin dintr-un oracol. Întocmai ca Belle, şi ea se îndrăgosteşte chiar de cel care i-a răpit libertatea.

Unii dintre cititorii actuali nu consideră deloc romantic ca personajul principal feminin să dezvolte sentimente frumoase chiar pentru cel care o ţine captivă, însă aşa e intriga poveştii, iar mitul grecesc care a inspirat filmul Disney este exact la fel din acest punct de vedere. 

Un alt lucru pe care-l au în comun este că povestea de dragoste din ambele poveşti este generată de protagosnista feminină, având în vedere că ea este cea care îl caută pe cel care i-a răpit libertatea odată ce nu se mai află după gratii şi poate face ce vrea.