Tradiţii bizare de Crăciun. Unele dintre ele s-au pierdut odată cu trecerea timpului
Una dintre cele mai mari sărbători din lume are şi cele mai multe obiceiuri care diferă de la o ţară la alta sau chiar de la o regiune la alta. De-a lungul vremii, unele au fost uitate şi motivul este posibil să fi fost chiar faptul că erau destul de bizare.
În fiecare an, de Sărbători, familiile din întreaga lume îşi împodobesc bradul de Crăciun, cântă colinde şi pregătesc mâncăruri pe care le prepară numai cu această ocazie. Pe lângă aceste tradiţii care au rezistat în timp, mai sunt o serie de alte obiceiuri mai ciudate, iar unele dintre acestea au fost uitate sau nu au fost adoptate de mai multe neamuri. Află câteva practici bizare de Crăciun şi dacă îţi place vreuna dintre ele reînvie acea tradiţie pierdută!
Ascunderea unui castavete murat în bradul de Crăciun
Se spune că obiceiul de a pune o decoraţiune în formă de castravete în bradul împodobit ar fi fost o tradiţie germană iniţial care a existat pe la sfârşitul anilor 1900. În acea perioadă, Germania a popularizat ornamentele din sticlă, deşi s-ar putea să fi fost o strategie de a creşte vânzările a celor care importau decoraţiuni din sticlă din Germania. Părinţii ascundeau decoraţiunea în formă de murătură în Ajunul Crăciunului, iar primul copil care îl găsea în brad, în dimineaţa marii sărbători avea noroc pe tot parcursul anului care urma. În prezent, acest obicei se practică în Statele Unite ale Americii, unde se pun în brad decoraţiuni speciale, în formă de castravete.
Alegerea unui copil care să conducă Biserica
Este o tradiţie influenţată de sărbătorile Saturnaliei la romani. De altfel, inversiunea socială a fost o practică populară de Crăciun în urmă cu mai multe secole. Obiceiul presupunea alegerea unui „băiat episcop” sau a unui copil care să conducă Biserica în locul unui slujitor în timpul sărbătorii Sfântului Nicolae din 6 decembrie. Un copil de câţiva anişor alerga în jurul slujitorului şi-i spunea ce să facă.
Aşezarea unei bucăţi dintr-un tort de fructe sub pernă
Se spunea că aceia care îşi puneau sub pernă o bucată de tort de fructe care se făcea în mod obişnuit de Crăciun îşi visau ursitul, pe acea persoana cu care se vor căsători. Aceasta nu este singura veche tradiţie de Crăciun care implică dragostea şi care nu se mai practică. Petrecăreţii din noaptea de Crăciun din secolul al XVII-lea aruncau mâncare pe un perete pentru a vedea dacă ceea ce rămâne lipit poate indica iniţiala sau numele unui viitor partener de cuplu. Aruncau şi pantofi într-un copac, iar dacă rămâneau atârnaţi acolo, cel care i-a aruncat urma să se căsătorească în cursul anului următor.
Erau căutate boabe de fasole sau monede în tortul de Crăciun
Multe jocuri şi sărbători de Crăciun au fost ţinute în cea de-a douăsprezecea noapte de după Crăciun, în Ajunul Bobotezei sau Arătării Domnului. Una dintre acele tradiţii a fost coacerea unui tort şi ascunderea în interiorul acestuia a unui bob de fasole sau a unei monede. Cel care găsea obiectul ascuns în felia sa de tort de la cina din seara a douăsprezecea de după Crăciun conducea festivităţile acelei seri.
Istorisirea unor poveşti înfricoşătoare
Într-unul dintre colindele care se ascultă în prezent în preajma Crăciunului se menţionează obiceiul de a spune poveşti de fantome la această sărbătoare. În colindul interpretat de Andy Williams, „It’s The Most Wonderful Time Of The Year”,se spune „There'll be scary ghost stories” (se vor spune poveşti înfricoşătoare, cu fantome). În plus, povestea „Un colind de Crăciun”, una dintre cele mai cunoscute din toate timpurile, este o poveste cu fantome. Se pare că acest obicei se ţinea în epoca victoriană, deci în timpul domniei reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii (1837-1901). La curtea reginei se obişnuia să se spună poveşti cu fantome la sărbătorirea Crăciunului.
FOTO: Shutterstock
