Cuplul, un «sport» în echipă

1 52031 original jpg jpeg

Când un cuplu învaţă să joace pe acelaşi teren, este posibil ca unul sau amândoi să uite că sunt coechipieri şi să devină competitori. Iată de ce e bine să-ţi reaminteşti regulile jocului.

Concepţia tradiţională potrivit căreia în căsnicie cei doi folosesc totul în comun şi se pun de acord fără mari probleme este o iluzie. Poate că era valabilă pe vremea bunicilor noştri,când soţia „domnea” peste casa ei,în timp ce soţul se zbătea să obţină un câştig cât mai mare pentru a-şi întreţine familia. Vieţile lor erau legate,dar se desfăşurau în paralel.

Odată cu intrarea femeilor pe piaţa muncii şi cu naşterea mişcării feministe,lucrurile s-au schimbat şi la nivelul familiei. Femeile au revoluţionat viaţa în doi. Astăzi,cuplurile sunt formate din doi oameni responsabili pentru viaţa lor,care sunt parteneri,părinţi şi totodată angajaţi.

Ce ne împiedică să fim egali?

În teorie,atât bărbaţii,cât şi femeile sunt în favoarea egalităţii. Ele vor să fie independente,dar nu sunt întotdeauna dispuse să fie superfemei. Ei nu mai ţin neapărat să fie cei care întreţin familia,nici măcar cei care câştigă mai mult,ci sunt dornici să investească emoţional în familie şi să-şi exerseze rolul de tată.

Dar de aici şi până la crearea unei echipe adevărate în care treburile se împart în mod egal,mai este de lucrat. Când vine pe lume un copil,chiar dacă cei doi se cred egali,femeia este cea care trebuie să renunţe o vreme la viaţa profesională pentru a se ocupa de creşterea lui. Cu toate că bărbatul şi-ar dori să se implice activ,se mulţumeşte să fie mai mult un ajutor pentru ea,ba chiar simte lipsa atenţiei ei.

În tot acest parcurs,cei doi pot să uite că sunt o echipă. Iată principalele situaţii-capcană în care pot cădea:

Egoism până în pânzele albe

Fiecare vrea să impună celuilalt felul propriu de a vedea şi de a face lucrurile. A devenit un mod de viaţă să fim împreună doar pentru binele personal şi nu pentru a crea o familie. Până laurmă traiul în doi cere investiţii.Cerinţe prea mari la adresa partenerului

Îţi doreşti să fie cel mai bun prieten,frate,amant,tată. Riscul de a avea o decepţie este crescut.

Rolurile au devenit interschimbabile,mai ales din punctul de vedere al profesiei,dar în căsnicie,fiecare sex conservă propriul fel de-a fi,de a reacţiona,de a gândi şi de a comunica. Nu e nimic rău în asta,ba chiar se cere să ne permitem să fim diferiţi şi,în funcţie de punctele forte sau de afinităţi ale fiecăruia,să ne împărţim treburile. Unul se ocupă de curăţenie sau de gătit,celălalt face temele cu copiii sau face câteva reparaţii necesare în casă.

La începutul căsniciei,punem totul la comun – casa cu bunurile ei,conturile bancare,maşina –,dar nu câştigăm întotdeauna un salariu asemănător. În acest caz,regula 50/50 poate fi nedreaptă. Unul se îmbogăţeşte,altul sărăceşte. Soluţia? Ţi-o reamintesc:stabilirea unui buget comun prin calcularea cheltuielilor lunare. Pe scurt,nu există un model ideal. Regulile se cer adaptate la nevoile şi la particularităţile fiecărei perechi în parte,prin inventarea propriului joc în care nu vor fi decât câştigători. 

Ce fel de cuplu sunteţi?

-Repartizarea sarcinilor zilnice se face natural în cuplul vostru,în funcţie de gusturile şi de talentele voastre. Unul dintre voi,însă,tinde să facă mai multe şi renunţă adesea să reechilibreze balanţa.

Tu eşti cea care câştigi mai mult decât soţul tău. Deşi  ai tot ce-ţi trebuie pentru a fi independentă,eşti pregătită să faci concesii importante şi să-ţi limitezi ambiţiile profesionale.

-Nici unul dintre voi nu acceptă rolurile tradiţionale,pentru că este de părere că sunt interschimbabile. Împărţirea treburilor duce la lungi discuţii. Toate deciziile le luaţi împreună.

7 mici reguli de urmat pentru armonie în cuplu

1. Fiţi responsabili pentru fericirea fiecăruia dintre voi. O găsiţi singuri şi o trăiţi împreună.

2. Creaţi-vă proiecte comune legate de casă,de timpul liber,de pasiuni,de copii. Aşa nu vă veţi înstrăina.

3. Acordaţi-vă libertate şi discutaţi despre asta pentru a vă pune de acord.

4. Respectaţi-vă,în ciuda diferenţelor care există între voi,ceea ce înseamnă să nu încercaţi să vă schimbaţi unul pe altul.

5. Vorbiţi! Îndrăzniţi să vă exprimaţi dorinţele,în loc să speraţi ca partenerul să le ghicească prin nu ştiu ce minune.

6. Recunoaşteţi-vă calităţile,complimentându-vă  cât mai des. Se spune că sunt mai fericite cuplurile în care partenerii îşi adresează cu 5 complimente mai mult decât reproşuri.

7. Acceptaţi-vă lipsa de pasiune. După mulţi ani de căsnicie,dar nu numai,intensitatea iubirii scade şi se produc desincronizări între parteneri. De aceea,ideal ar fi să aşteptaţi momentele potrivite pentru amândoi.