Florentina Opriş; «Ştiu că soţul meu mă veghează în fiecare clipă»

Este cel mai înfocat „avocat“ al unui suflet frumos într-un trup sănătos, şi acestea sunt două din subiectele despre care vedeta Prima TV vorbeşte pe larg în noua ei carte, lansată după un an de schimbări. Ceea ce nu ştie multă lume însă este că aceste schimbări au fost generate de pierderea soţului ei...
Cum s-a „născut“ ideea de a scrie o a doua carte?
Anul trecut,am avut realizări importante. Am înţeles şi am acceptat multe şi m-am gândit că ar fi bine să-mi adun gândurile într-o carte. La lansarea primului meu volum,nu m-aş fi gândit că va urma altul,deşi Sorin,soţul meu,îmi transmisese titlul cărţii.
Am ştiut dintotdeauna că un echilibru între trup şi spirit e necesar. Să ai un stil de viaţă sănătos implică un trup curat şi un suflet deschis. Poţi avea o dietă echilibrată,dar să fii mereu stresat şi încrâncenat. Poţi să faci multă mişcare,să accepţi ce-ţi oferă viaţa,dar să ai o alimentaţie deficitară.
Ce schimbări a adus în viaţa ta expediţia în Tibet,alături de exploratoarea Uca Marinescu?
Am înţeles că venim pe pământ cu o misiune. Important este s-o descoperim şi să acceptăm că,la încheierea misiunii,plecăm de pe acest pământ. Uca Marinescu a fost călăuza mea în această expediţie şi de la ea am învăţat că toţi avem nevoie de călăuze în viaţă. Cea mai importantă este credinţa.
Florentina,în timpul expediţiei în Tibet

Ce te-a surprins de-a lungul expediţiei?
M-au uimit simplitatea şi bucuria pe care tibetanii le manifestau în fiecare moment. Ei se bucură de viaţă,în ciuda traiului simplu. Ca şi ei,noi ar trebui să ne bucurăm mai mult de ceea ce avem şi să-I mulţumim lui Dumnezeu. I-am mulţumit şi eu când am ajuns într-o mănăstire tibetană. Se împlineau 7 luni de când Sorin plecase la cer,iar eu mă rugam şi plângeam,trecând de la o stare la alta. Am plecat cu credinţa că fiecare lucru pe care-l facem sau trăim nu este la voia întâmplării,că acolo unde este gândul nostru este şi energia şi că devenim ceea ce gândim.
Cum ai depăşit pierderea soţului?
Am fost alături de Sorin timp de 25 de ani. A fost prietenul meu,sufletul meu pereche. După acea expediţie,am înţeles că trebuie să fiu recunoscătoare că l-am avut lângă mine. A fost un dar. Acum ştiu că el mă veghează.
Ce ai descoperit despre tine?
Aveam multe temeri,eram nesigură,dar am descoperit puterea interioară de a merge mai departe,alături de fiul meu. Fiecare are acea putere interioară,dar trebuie s-o descopere. Sunt norocoasă că-l am alături pe fiul meu,Loren,un băiat extraordinar,şi foarte mulţi prieteni.
Loren urmează facultatea la o universitate londoneză…
Suntem foarte apropiaţi şi a decis să rămână lângă mine,să-şi continue studiile la distanţă. Mă sprijină pe toate planurile,deci şi profesional.
Cum te vezi peste 10 ani?
Mă bucur de fiecare clipă şi mulţumesc pentru tot ce am,gândindu-mă că viitorul este creat de acţiunile prezente.
„Fiecare lucru pe care-l facem sau îl trăim nu este la voia întâmplării.“
Trei învăţături,călăuzitoare în viaţă
1 Putem fie să rămânem blocaţi în suferinţa trecutului,fie să ne îndreptăm spre noi începuturi. Noile începuturi nu nesocotesc,nici nu desfiinţează trecutul,ci ne ajută să depăşim durerea devastatoare,eliberându-ne din lanţurile ei distructive.
2 Trecutul este învăţătorul nostru,nu stăpânul nostru. Nu poţi să alergi dacă priveşti înapoi.
3 Iubirea şi compasiunea sunt foarte importante,dar mulţumirea înseamnă sănătate.