Mesele în Familia Regală a României. Ce mare artist rămânea nemâncat, câţi bucătari a schimbat Regina Maria
Familiile regale au fascinat dintotdeauna, iar oamenii au dorit să ştie cât mi multe detalii despre vieţile lor private. Familia regală a României a strălucit în Europa, iar seratele, balurile şi petrecerile pe care le dădea erau adevărate evenimente în epocă. Dar se servea la aceste mese, care erau preferinţele la curtea regală, de unde se aprovizionau bucătarii?
În timpul domniei lui Carol I, prânzul şi cina, se serveau mereu la ore fixe, 13.00 şi 20.00, fie că se aflau la Bucureşti sau la Castelul Peleş, la Sinaia. Pentru un prânz de gală, se trimiteau invitaţii din timp şi ţinuta obligatorie.
Toţi cei prezenţi aşteptau ca Regele să se aşeze primul. Totodată, acesta era cel care începea primul un nou fel de mâncare, nimeni nu avea voie să facă acest lucru înaintea sa, nici măcar membrii familiei regale (de altfel, acest protocol este respectat şi astăzi la Curtea Regală a Marii Britanii – n.r.). Deseori, printre invitaţi se număra George Enescu. Acesta, fiind cel mai tânăr, era servit ultimul. Din cauza faptului că regele termina repede masa, compozitorul rămânea mai mereu nemâncat. Regele Carol I mânca frugal, fructe şi legume, carne macră de viţel. Reginei Elisabeta îi plăcea laptele de bivoliţă, pe care îl comanda la lăptăria unui francez, Thierry sau brânzeturile fine şi fructele de mare luate de la firma Jules Bogusz.
Seratele de la Palatul Cotroceni erau adevărate evenimente mondene, la care mulţi îşi doreau să ajungă, dar puţini erau invitaţi. Bucătarul-şef, patiserul şi pivnicerul curţii puneau la cale o adevărată desfăşurare de forţe pentru alcătuirea meniurilor: vânat, curcan, muşchi de viţel de la Viena, delictese de la băcănia Câinele Negru de pe Lipscani, pate de ficat de gâscă sau de iepure, un tort de 4-5 etaje, din care Principele tăia prima felie, vinuri româneşti (Drăgăşani, Odobeşti), limonadă, şampanie franţuzească, lichioruri, cafea, fructe, migdale prăjite şi sărate, portocale etc.
Totuşi, în familia regală erau şi mese mai puţin formale, picnicuri în aer liber la Sinaia, la Peleş, unde se serveau sandvişuri cu pui, sau mese luate în timpul croazierelor pe Dunăre, pe vapor, într‑un cadru rustic, decorat cu plase şi năvoade, la care se serveau ciorbă pescărească şi crap la proţap. Protocolul era foarte relaxat la aceste mese.
Dacă regele Carol mânca puţin şi uşor, Ferdinand I, în schimb, avea mese consitente chiar de dimineaţa. Deşi la micul dejun se serveau preparate tipice – cafea, ceai, lapte, miere, unt, marmeladă – nu de puţin ori acesta cerea la prima masă a zilei friptură la grătar sau şniţele cu cartofi prăjiţi.
Reginei Maria îi plăceau mult dulciurile, iar deserturile din copilărie, petrecută cu bunica sa, Regina Victoria a Marii Britanii (foto 4 Galerie, regina Maria e în stânga, jos, lână bunica sa) i-au rămas întipărite în minte: bomboabele fondante din fragi şi un fel de pesmeţi nemţeşti, pe care bunica sa îi mânca îi micul dejun şi din care copiii nu apucau să guste prea des.
În România, deşi la Curtea Regală exista patiser, multe deserturi erau preparate la Casa Capşa, iar Grigore Capşa a primit titlul de furnizor al familiei regale. De altfel, la Capşa s-au creat preparate special pentru suverani, ca de exemplu prăjitura Carol I şi bomboanele Prince Nicolas. În ceea ce priveşte bucătarii, regina Maria era mereu nemulţumită de serviciile lor şi îi schimba foarte des, nimeni nu rezista mai mult de un an: un rus care voia să se îmbogăţească prea repede, un francez care se credea poet şi ascundea muzicuţe în budinci, un german întristător de nepriceput etc. Până la urmă, a găsit un bucătar care a rămas în serviciul Casei Regale 30 de ani.
Sursa: Volumul Artă şi ceremonial la mesele Regale (editura EDJ)
FOTO Profimedia, Shitterstock
