„Savantul poetic“ Ada Lovelace a fost, de fapt, un fenomen al matematicii şi primul programator din lume
Într-o epocă în care erau la modă dantelăriile şi jocurile de societate, ea s-a lăsat fascinată de „poezia“ cifrelor, imaginând un sistem matematic ce avea să revoluţioneze lumea peste un secol şi jumătate.
Fără a fi sexişti, rare sunt, chiar şi acum, exemplele de femei care s-au dedicat ştiinţelor exacte într-o asemenea măsură încât să se lase complet absorbite de lumea algoritmilor de calcul. Dar ea a fost una dintre ele. Şi cea pe care omenirea a numit-o „primul programator“ din istorie. Şi când te gândeşti că avea toate şansele să devină poetă…
Faimă ereditară
Ada Lovelace a fost rezultatul mariajului scurt, dar răsunător dintre celebrul poet Lord Byron şi Anne Isabella Milbanke, Baroneasă de Wentworth. Şi asta pentru că, pe fondul certurilor frecvente, cei doi au stârnit unele dintre cele mai picante bârfe din societatea engleză. Chiar şi în ziua în care copila lor a venit pe lume, într-o friguroasă zi de decembrie, la orele prânzului, Byron era beat criţă şi făcea scandal în somptuoasa lor vilă din Piccadilly Terrace nr. 13. „Vai! Ce instrument de tortură am făcut rost prin tine!“, a exclamat el la naşterea unicei sale fiice legitime, botezată Ada Augusta, făcându-şi soţia să plângă din nou. Şi, cum certurile au continuat la fel de aprig, iar Lordul Byron umbla şi cu alte femei, Lady Byron şi-a luat fetiţa de o lună şi a plecat la părinţi. După alte patru luni, poetul părăsea Anglia, rupând orice legătură cu soţia şi fiica sa.
Rigori exagerate
Temându-se că tendinţele lui libertine s-ar putea transmite ereditar, iar Ada ar putea deveni varianta feminină a tatălui său, Lady Byron şi-a crescut fiica într-o stricteţe maximă. A privat-o de afecţiune, de experienţe delicate şi de tot ce era romanţios şi potrivit pentru o domnişoară la acea vreme, orientându-i educaţia spre matematică – materie la care ea însăşi excela, fiind o adevărată „prinţesă a paralelogramelor“. I-a îndemnat chiar şi pe profesori să fie extrem de severi cu Ada: pentru buna sau proasta purtare, micuţa primea tichete corespunzătoare, de care depindeau răsplăţile (cărţi, tablouri) sau pedepsele (închiderea ei în dulap). Mai târziu, unul dintre meditatori avea să noteze că Ada „a căpătat o teamă faţă de mama sa, care a ţinut până în ziua morţii ei“. Unde mai pui că era o fire bolnăvicioasă şi foarte timidă! Din păcate, nici la tatăl său nu putea apela, el stingându-se din viaţă în timpul Războiului de independenţă al Greciei, când Ada avea doar opt ani.
O minte sclipitoare
Câştigul a fost dezvoltarea unui intelect uluitor. La 12 ani, Ada se declara pasionată de mecanică şi a proiectat nişte aripi articulate, care le imitau pe cele observate de ea în urma disecţiei unor corbi. Totul apare ilustrat într-un studiu ilustrat, „Flyology“, care i-a deschis apetitul pentru cercetare. Când alte fetiţe se jucau de-a vizita la ceaiul de la ora cinci, ea visa la avioane cu aburi şi răsfoia cărţi de matematică. Nimic n-avea s-o scoată din ritmul în care intrase, nici chiar pojarul de care s-a îmbolnăvit la 13 ani şi care avea s-o ţintuiască la pat timp de aproape trei ani – căci leacurile timpului nu erau prea eficiente, iar multe se bazau pe opiu şi morfină, ca analgezice ce dădeau dependenţă.
La 17 ani, prima dragoste a făcut-o să-şi piardă raţiunea şi să fugă de acasă, însă iubitul a expediat-o imediat la mama ei. Convinsă că i s-au confirmat temerile, Lady Byron a dat vina pe moştenirea ereditară şi, ca să preîntâmpine alte derapaje, a hotărât să-i găsească un soţ. Astfel, Ada a fost prezentată oficial societăţii engleze şi a început să frecventeze seratele mondene. Aşa i-a cunoscut pe scriitorul Charles Dickens, pe fizicianul Michael Faraday şi pe Charles Babbage, care tocmai inventase o maşină mecanică de calculat. De altfel, întâlnirea cu Babbage avea să fie declicul întregului proces de cercetare al Adei, ea ocupându-şi timpul cu studierea ciudatei maşinării cu tije şi roţi dinţate, care nu putea efectua decât adunări, dar care deschidea poarta unei întregi epoci tehnologice.
Chiar şi după căsătoria ei din 1835 cu baronul William King (viitor conte de Lovelace şi tatăl celor trei copii ai ei), care avea s-o liniştească pe mama sa, tânăra a continuat să studieze matematica şi logica. A ajuns să elaboreze un model de calcul pentru şirul numerelor lui Bernoulli (aplicabile în funcţiile trigonometrice, teoria numerelor şi în analiza matematică) şi o tentativă de calcul al probabilităţilor (generat de pofta ei de pariat la cursele de cai, unde pierduse peste 3.000 de lire!). Mai mult, ea a prevăzut că acel cod interpretat de o maşinărie va putea „traduce“ şi alte simboluri, în afară de cifre, precum litere sau note muzicale, intuind că tehnologia va accelera civilizaţia. Toate acestea cu mai mult de un secol înainte de invenţia primului calculator!
Pasionată de hipnoză şi frenologie (care enunţă că personalitatea e determinată de forma craniului), Ada a încercat să aplice modelul său matematic şi în biologie, dorind să reprezinte felul în care creierul uman recepţionează gândurile şi emoţiile (analiza matematică a sistemului nervos). Din păcate, nu şi-a putut duce demersul la bun sfârşit, întrucât un cancer ovarian i-a pus capăt destinului la doar 36 de ani. Ironia face ca, în ciuda eforturilor mamei ei de a-l face uitat pe Lordul Byron, Ada să fi cerut dsă fie înmormântată lângă el, la biserica St. Mary Magdalene în Hucknall, Nottingham.
