Istoria lenjeriei intime: de la frunza de smochin, la pantalonaşii despicaţi şi sutienele cu diamante
Lenjeria intimă este un obiect de îmbrăcăminte curios: este practică, dar, totodată, este un simbol al sexualităţii şi al flirtului. De la Adam şi Eva care şi-au ascuns nuditatea sub frunze de smochin, până la extravagantele piese vestimentare de la Victoriaʼs Secret, încrustate cu diamante, lenjeria intimă are o istorie fascinantă.
Lenjeria intimă are multe funcţii practice: asigură o temperatură optimă, acoperă şi ne protejează zonele intime, dar poate fi şi un „element“ de bază al flirtului şi al jocurilor erotice.
Evident, funcţia iniţială a fost una practică, iar dovezi ale existenţei lenjeriei datează de peste 5.000 de ani: cadavrul mumificat al lui Otzi, Omul zăpezilor descoperit în Alpi, avea în jurul taliei o bucată de piele de animal.
Abia în Egiptul Antic a apărut însă noţiunea de lenjerie intimă, ca un strat protector aflat între piele şi hainele propriu-zise. La vremea respectivă, însă, stratul interior era purtat mai mult ca simbol al statutului social decât din motive practice. Totuşi, în mormântul faraonului Tutankhamon au fost descoperite 145 de bucăţi de material destinate acoperirii zonei intime, destinate, probabil, călătoriei către viaţa de apoi.
În Roma Antică, gladiatorii, soldaţii şi actorii purtau subligaculum, o bucată de piele sau de pânză înfăşurată în jurul taliei, care le acoperea organele genitale şi parţial fesele. Femeile gladiatori aveau şi sânii acoperiţi cu o bucată de material, legată la spate. A fost o formă incipientă de sutien şi, cu toate că întotdeauna s-a crezut că în forma lui actuală, cu bretele, este o invenţie a secolului XX, istoricii au descoperit altceva.
În timpul lucrărilor de restaurare a unui castel din Austria, construit în secolul al XV-lea, a fost descoperită o „capsulă a timpului“ ce conţinea 4 sutiene din pânză, cu bretele, având exact forma celor din zilele noastre.
În anii 1.700, cămaşa era considerată piesă de lenjerie intimă, deoarece intra în contact direct cu pielea. Eticheta spunea că numai gulerul putea fi dezvăluit privirii celor din jur.
Corsetul: obiect de lenjerie sau de tortură?
Până în secolul al XIX-lea, în Europa şi America de Nord lenjeria a avut două funcţii principale: protejarea hainelor exterioare scumpe de murdăria corpului - întrucât spălatul era considerat, de mulţi, un lux - şi adăugarea unui strat suplimentar de protecţie. Primele articole de lenjerie au fost unisex şi fără vreo conotaţie erotică, dar începând cu secolul al XIX-lea, noţiunea de lenjerie de corp a început să se schimbe pe măsură ce moda devenea mai generoasă.
Astfel, lenjeria a rămas un obiect de îmbrăcăminte practic şi funcţional pentru bărbaţi, bumbacul fiind materialul preferat, dar pentru femei a devenit o piesă vestimentară esenţială.
Corsetul, spre exemplu, a fost creat pentru a subţia talia şi, în acelaşi timp, pentru a provoca, atrăgâng atenţia asupra sânilor şi a şoldurilor. În secolul al XVIII-lea, în Marea Britanie, dimensiunea ideală a taliei era anormală: numai 48 de centimentri. Iar purtarea corsetului a provocat multor femei probleme de sănătate: capacitate redusă a plămânilor, deformarea oaselor bazinului, probleme de respiraţie.
În era victoriană, pantalonaşii cu despicătură nu numai că erau la modă, dar erau consideraţi foarte igienici. Oamenii puteau astfel să folosească toaletele fără a mai da jos straturi întregi de îmbrăcăminte. Dansatoarele pariziene de can can au pus însă capăt acestei mode şi motivul este evident.
15 milioane de dolari: cel mai scump sutien din istorie
În ziua de azi, lenjeria intimă a depăşit de mult graniţele utilului. Femeile poartă lenjerie roşie în noapte de Anul Nou pentru a avea noroc, comandă seturi întregi de piese sexi pentru Valentineʼs Day şi, anual, oamenii din întreaga lume cheltuiesc peste 30 de miliarde de dolari doar pe lenjerie intimă.
De aceea, nu e de mirare că piesele extravagnte şi-au găsit imediat locul în această industrie, iar Victoriaʼs Secret a creat în fiecare an, pentru show-urile sale, sutiene încrustate cu pietre preţioase cel mai scump dintre ele estimat la 15 milioane de dolari.
FOTO Shutterstock
