Porumbeii, împreună pe viaţă

Porumbelul şi porumbiţa pot fi daţi ca exemplu pentru cel mai durabil şi mai solid cuplu de fiinţe de pe pământ. Nu se ceartă ca noi, oamenii, nu se cicălesc, nu au orgolii şi doar moartea îi poate despărţi.

Perechile se formează cel puţin ciudat,construirea unui cuib începând prin acceptarea unei prime rămurele din partea masculului,adusă de acesta şi apoi plasată de către femelă sub ea. Femela poate depune unul sau două ouă,din care,în circa 18 zile,ies puii.

Mai întâi,aceştia sunt hrăniţi cu o secreţie specială produsă în guşa ambilor părinţi. Pe măsură ce aceştia cresc,sunt hrăniţi cu o cantitate din ce în ce mai mare de hrană,mai ales omizi,apoi cam la o lună de la eclozionare,părăsesc cuibul. În şase luni,sunt deja maturi,putându-se reproduce.

Specific pentru aceste păsări este că au o inteligenţă uimitoare fiind de multe ori parte a unor studii ştiinţifice importante. Perechile durează pe tot parcursul vieţii şi vor produce mai multe rânduri de pui într-un an,începând de primăvara şi până toamna.

În ceea ce priveşte porumbeii crescuţi în captivitate,adăpostirea se face în cuşti bine ventilate,dar protejate de prădători cum ar fi pisicile sau păsările răpitoare.

Hrănirea se face cu seminţe,fructe sau mixuri deja preparate de experţi sau hrană paletată industrializată. Apa trebuie să fie mereu la dispoziţie şi să fie curată.

Fac cu rândul la clocirea ouălor

În mod natural,părintii vor construi împreună,din timp,un cuib rezistent,din resturi de ramuri,frunze şi beţişoare. Cei doi părinţi alternează în clocirea ouălor pentru a se putea hrăni,clocitul de noapte fiind exclusiv realizat de către femelă. Tot împreună îşi hrănesc şi îşi supraveghează puii.

Aşteptăm întrebările dvs. la adresa:urgente_veterinare 9331@yahoo.com