Cum se modifică sânii femeii de-a lungul vieţii

În diverse etape ale vieţii, sânii sunt supuşi unor modificări care ţin de schimbările hormonale sau de unele aspecte precum apariţia sarcinii ori instalarea menopauzei.

Pubertate

Mărirea sânilor este primul semn care marchează debutul pubertăţii la fete. În 95% din cazuri, sânii încep să crească între 8 şi 13 ani, sub acţiunea modificărilor hormonale. Semnalul care declanşează creşterea sânilor vine din creier. Hipotalamusul trimite un hormon (LHRH) pentru a stimula hipofiza. Aceasta, la rândul ei, trimite la ovare alţi hormoni (FSH şi LH), secretâtându-se estradiolul, sub acţiunea căruia este declanşată şi stimulată creşterea sânilor. În adolescenţă, există mai multe etape ale acestui proces. Iniţial, apare o modificare a mamelonului, după care se dezvoltă mugurii mamari şi areola. Sânul creşte în volum, iar mamelonul se pigmentează. Este posibil ca sânii să nu se dezvolte în acelaşi timp, în acest caz fiind sesizată o uşoară asimetrie, considerată normală. La fel de firească este şi apariţia unor fire de păr în jurul mamelonului.

După vârsta de 20 de ani

Cu toate că, în general, sânii se dezvoltă până în jurul vârstei de 20 de ani, ei mai pot creşte dacă femeia se îngraşă, rămâne însărcinată sau, uneori, dacă ia anticoncepţionale. Este bine de ştiut că modificările hormonale specifice ciclurilor menstruale influenţează sânii. Astfel, înaintea menstruaţiei, sânii pot fi mai dureroşi, mai sensibili sau se măresc uşor, după care revin la normal.

Sarcină

Instalarea sarcinii induce modificări hormonale importante, lucru ce are ca efect creşterea vizibilă a sânilor cu 1-2 cupe. Sânii, care se pregătesc acum pentru alăptare, sunt mai plini şi mai tensionaţi, mai sensibili la atingere, iar unele femei se confruntă cu mâncărimi sau cu vergeturi. Începând din al treilea trimestru de sarcină, sânii produc un lapte special cu care copilul se va hrăni în primele zile, colostrul, bogat în anticorpi.     

Alăptare

În această etapă, sânii sunt expuşi unor probleme precum durerile la nivelul mameloanelor, inflamaţiile sau infecţiile (mastita), blocarea canalelor galactofore, ragadele (răni pe sfârcuri) şi angorjarea sânilor (umplerea excesivă cu lapte). După alăptare, sânii vor reveni la volumul de dinaintea sarcinii.

După 40 de ani

Pe măsura înaintării în vârstă, pielea îşi pierde din elasticitate, iar fermitatea sânilor scade. Printre probleme mamare posibile între 40 şi 50 de ani se numără hiperplazia ductală atipică, adică modificări la nivelul celulelor din interiorul canalelor glandei mamare, care cresc riscul de cancer de sân. De aceea, controalele de rutină nu trebuie să fie trecute cu vederea.

Menopauză

După scăderea nivelului de estrogen specifică menopauzei, compoziţia ţesutului mamar se schimbă, având loc o atrofiere a glandei mamare. În această etapă a vieţii, volumul sânilor scade. O mare atenţie trebuie acordată unor analize precum mamografia. Femeile care urmează tratament de substituţie hormonală trebuie să îşi monitorizeze cu o atenţie mai mare statea sânilor. Studiile au arătat că femeile care urmează pe termen lung această terapie au un risc mai mare de a face cancer de sân.