Din vremuri imemoriale oamenii au spus minciuni. O fac, în primul rând pentru a supravieţui, pentru a nu-şi pierde locul de muncă sau căsnicia. Studiile unor specialişti au demonstrat că, într-o conversaţie de 10 minute există până la trei minciuni. Oamenii legii sunt experţi în a le descoperi, chiar şi fără detector de minciuni, uitându-se după anumite schimbări de comportament, temperament sau ticuri nervoase. Sunt trucuri simple, pe care şi tu le poţi aplica dacă vrei să afli cât adevăr există în ceea ce-ţi spune partenerul, copilul, soacra sau şeful.

Atenţie la mâini

O persoană nesinceră tinde să-şi acopere gura sau ochii cu mâna atunci când spune un neadevăr. Este o reacţie la o stare inconştientă de vinovăţie, provocată de dorinţa de a ascunde o minciună, dar şi de protecţie împotriva reacţiilor celor pe care îi minţi. La fel, dacă el (sau ea) închide ochii când răspunde la o întrebare, este foarte probabil un indiciu că, la nivelul subconştientului, îi este jenă de gogomănia spusă.

Gâtul dă de gol

Un alt răspuns cu semn de întrebare este cel venit după o dregere a gâtului sau înghiţiri în sec. În asemenea situaţii guturelile echivalează cu a spune „îţi jur că...“, îmbrăcând minciuna în haine de sărbătoare înainte de a o prezenta. Psihologic, dregerea gâtului şi înghiţitul în sec pot însemna că întrebarea a cauzat o stare de anxietate, provocând un disconfort fizic cum ar fi uscarea gâtului sau a gurii. Dacă, pe de altă parte, aceste reacţii vin după răspuns, ele nu mai indică o posibilă minciună.

Buzele şi urechile intră în acţiune

Dacă răspunsul la întrebarea ta vine însoţit de gesturi precum muşcatul buzelor sau masarea urechilor, fi în alertă! De obicei, când cineva evită adevărul incriminator şi scorneşte o bazaconie, sistemul său nervos intră în acţiune, drenând sângele din zonele feţei şi a extremitaţilor, ceea ce creează o senzaţie de frig şi chiar mâncărime. Fără să-şi dea seama, persoana în cauză încearcă să-şi revitalizeze aceste zone, frecându-se pe mâini, pe buze sau pe urechi.

Gesturi care distrag

Când răspunde la o întrebare, un bărbat care minte, tinde să-şi aranjeze cravata, butonii de la cămaşă sau poate ochelarii; o femeie, pe de altă parte, îşi dă câteva fire de păr după ureche sau îşi netezeşte fusta. Mai nou, îşi aranjează puţin şi masca. Şi transpiraţia este un indiciu. Dacă o persoană transpiră şi nu ia nicio măsură, nu este vreo problemă, dar dacă se şterge de sudoare, gestul devine semnificativ, ascunzând o stare tensionată. Mai există şi ordinea obiectelor înconjurătoare: pui o întrebare şi, brusc, telefonul trebuie repoziţionat, paharul cu apă este mutat mai la dreapta sau pixul este pus peste carneţel. Gesturile de acest gen sunt reacţia subconştientului, care încearcă să calmeze „nervii“.

Urmăreşte-i privirea

Limbajul ochilor, o artă psihologică, deşi nu întotdeauna infailibilă, conţine şi un detector de minciuni. Oamenii privesc altfel când îşi aduc aminte de o întâmplare, trăiesc o emoţie sau îşi imaginează o peripeţie. Când o persoană stă pe gânduri, când îşi pune o serie de întrebări, le analizează şi îşi răspunde sieşi, se uită în stânga jos, iar când ochii se îndreaptă în stânga sus, „vede“ o amintire. Dacă priveşte în dreapta sus, e semn că îşi imaginează diferite lucruri, inclusiv un răspuns neadevarat.

FOTO Shutterstock