Oamenii care au fost inactivi fizic cel puţin doi ani înaintea pandemiei au o probabilitate mai mare de a fi spitalizate, de a avea nevoie de terapie intensivă şi de a muri de COVID-19 în comparaţie cu persoanele care au fost active fizic, este concluzia unei cercetări la care au participat în jur de 50.000 de pacienţi, informează Agerpres.

Studiul, care a fost publicat în „Jurnalul Britanic de Medicină Sportivă”, arată că sedentarismul, ca factor de risc pentru o formă gravă de boală, este depăşit doar de vârsta înaintată şi de un istoric de transplant de organe.

În comparaţie cu alţi factori de risc precum fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau cancerul, sedentarismul a fost „cel mai important factor de risc în toate rezultatele”, au arătat cercetătorii.

La rândul lui, Bogdan-Alexandru Hagiu, medic şi conferenţiar universitar, susţine că exerciţiile fizice moderate pot preveni formele grave de infecţie cu noul coronavirus.

„Analizând literatura de specialitate, am găsit această noutate - anume că exerciţiile fizice practicate cu moderaţie îmbunătăţesc funcţionalitatea mitocondriilor, care sunt organite celulare ce au rol de producere de energie. Mitocondriile sunt atacate de virusul COVID-19 şi determină forme grave de boală. Este logic că îmbunătăţindu-le funcţionalitatea prin exerciţii fizice pot fi prevenite formele grave de boală. Că exerciţiile fizice menţin imunitatea deja s-a vorbit, dar şi imunitatea depinde de funcţionalitatea mitocondriilor. Deci, eu am venit cu această noutate că exerciţiile fizice îmbunătăţesc funcţionalitatea mitocondriilor şi pot preveni formele grave de boală“, a declarat, pentru Agerpres, conf. univ. dr. Bogdan-Alexandru Hagiu.