Ce nu este permis să faci în Săptămâna Mare? Până când se amână nunţile în 2023

Cu marea bucurie a Învierii Mântuitorului şi a biruinţei vieţii asupra morţii, creştinii păşesc în Săptămâna Mare numită şi Luminată sau Reînnoită, care în anul acesta va fi în perioada 17-23 aprilie.

Odată cu prima zi a Sfintelor Paşti şi până în Duminica a opta după Paşte sau a Pogorârii Sfântului Duh este o perioadă de sărbătoare îndelung aşteptată. Uşile Împărăteşti ale Altarului din toate bisericile se ţin larg deschise în timpul slujbelor şi simbolizează deschiderea mormântului Mântuitorului şi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim la moartea lui Iisus. Paştele, Sărbătoarea cea mai încărcată de semnificaţii pentru toţi creştinii îi găseşte pe cei mai mulţi cu lumina Învierii în mâini. An de an, în Duminica Paştilor, toată suflarea creştină se adună în faţa bisericilor şi aşteaptă cu nerăbdare lumina Învierii. De fiecare dată, lumina Învierii are parcă acel ceva irezistibil care îi adună pe toţi, indiferent de puterea credinţei lor, iar, când preotul iese cu o făclie aprinsă, rosteşte de trei ori „Veniţi de luaţi Lumină!‟, ei cântă împreună, cu bucurie „Hristos a Înviat!‟.

Lumânarea de la slujba Învierii nu trebuie stinsă pe drum

Momentul Învierii rămâne o taină, aşa cum lumina Învierii este aprinsă de preot pe masa Sfântului Altar în timpul slujbei din noaptea de Înviere. Chiar şi cei care n-au putut să se pregătească prin post pentru primirea bucuriei Învierii sunt primiţi de Domnul ca în „ceasul al unsprezecelea‟ (Matei 20, 1-16) să ia lumina sfântă. Primind-o, ei aduc în casele lor lumina credinţei şi a speranţei în Domnul, cu promisiunea că o vor păstra şi vor trăi în ea. De aceea, este bine ca lumânarea să fie lăsată să se stingă singură sau, odată adusă acasă, să fie stinsă după intrare, şi să fie păstrată, dacă mai rămâne puţin din ea.

În momentele dificile, când se întâmplă un necaz sau când unul dintre membrii familiei suferă de o boală grea, lumânarea de la slujba de Înviere reaprinsă şi însoţită de rugăciuni are puterea de a readuce liniştea sufletească de care este nevoie pentru depăşirea greutăţilor.

Te-ar mai putea interesa: Dieta de Paşte. Nutriţionistul Anca Alungulesei dezvăluie secretele unui meniu de Paşte sănătos

Ştiai că...

... în popor, se spune că din noaptea Învierii până în Duminica după Paşte iadul este închis, iar cei care se întâmplă să moară acum sunt iartaţi de păcate şi păşesc în rai?

Nu se ţine post

Tot în această săptămână, nu se ţine post. În prima zi de sărbătoare a Învierii Domnului, la slujba de dimineaţă, cei care au ţinut postul obişnuiesc să aducă o mică parte din bunătăţile de pe masa de Paşti: brânză, ouă, numite prinosul cel alb, carne, pască, spre binecuvântarea lor şi a familiilor. Acestea sunt binecuvântate de preot.

Nunţile se amână până după 23 aprilie

Pentru a nu umbri cu nimic bucuria sărbătorii Învierii Mântuitorului, în Săptămâna Mare, Sfinţii Părinţi au oprit săvârşirea de cununii religioase, dar şi de slujbe de pomenire a morţilor sau parastase.

Se pot împărţi ouă roşii şi o pască însoţită de o lumânare aprinsă, dar numai în Sâmbăta Tomii, prima după Învierea Mântuitorului. Apoi, în Duminica Sfântului Apostol Toma sunt pomeniţi morţii, cu atât mai mult cei care s-au stins în urma unui înec.

Această duminică mai este numită în popor şi Ziua Morţilor sau Druşte, o sărbătoare ca o prelungire a celei a Învierii în Lumea de Apoi.

Vezi şi: Ce trebuie să faci ca să-ţi revii dacă ai mâncat prea mult de Paşte

Bolnavii nu lipsesc de la slujba de sfinţire a apei

Unul dintre marile praznice din Săptămâna mare, Izvorul Tămăduirii, are loc în prima vineri după Paşte sau Vinerea Scumpă. La acest praznic, preoţii săvârşesc slujba de sfinţire a apei, numită şi Aghiasma Mică.

Bolnavii nu trebuie să lipsească de la această slujbă, pentru că vor găsi vindecarea dacă beau apă şi se spală pe părţile bolnave ale trupului cu apă de la Izvorul Tămăduirii.

FOTO: Shutterstock